Oficial. BNR nu are prerogative să controleze aspectele de fiscalitate ale instituţiilor de credit din România

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat, recent, o serie de controale la băncile comerciale din România. Directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuț Mișa, a declarat, în 21 octombrie 2016, într-o conferință de specialitate, că neregulile constatate în urma controalelor sunt foarte grave. „Suntem în analiză în momentul de față în domeniul bancar și avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul și ce se întâmplă acolo, dar vă spun că sunt consecințe majore și am identificat multe”, a explicat oficialul.

În aceste condiţii, a apărut întrebarea cum priveşte Banca Naţională a României (BNR) aceste controale pe care ANAF le efectuează la instituţiile financiare din ţara noastră, mai ales în condiţiile în care fiscul afirmă că neregulile sunt foarte grave, iar consecinţele „majore”.

„În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la poziţia băncii centrale faţă de controlul demarat la instituţii de credit de către ANAF, precizăm că potrivit Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, aceasta nu are prerogative în ceea ce priveşte aspectele de fiscalitate ale activităţii instituţiilor respective. Mai mult decât atât, BNR nu are cunoştinţă de rezultatele, chiar parţiale, ale controalelor efectuate de ANAF şi, în consecinţă, nu poate emite opinii sau concluzii cu privire la acestea”, se arată în răspunsul trimis de Direcţia Comunicare şi Multimedia din cadrul BNR.

Astfel, potrivit statutului, obiectivul fundamental al BNR este „asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”. Principalele atribuţii ale băncii centrale sunt: elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia şi administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Cesiunea de credite, reglementată prin lege

Directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuț Mișa, a spus, în acest context, că printre metodele folosite de bănci pentru a exporta profitul se numără vânzarea portofoliilor de credite. „S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacțiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferența de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că și-a diminuat profitul”, a arătat oficialul.

Cesiunea de credite este, însă, reglementată prin lege. „Precizăm că informaţii referitoare la volumul creditelor cesionate de către băncile comerciale se regăsesc în Raportul de Stabilitate Financiară dat publicităţii în luna aprilie 2016, publicat pe website-ul BNR. În acelaşi document, la pagina 40, se regăsesc anumite consideraţii teoretice în legătură cu Cesiunea de creanţe, precum şi principalele caracteristici ale evoluţiei cesiunii de creanţe. Subliniem, de asemenea, faptul că instrumentul juridic al cesiunii creditelor este prevăzut şi reglementat legal în legislaţia în vigoare, atât prin prevederile Codului Civil, cât şi prin Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare”, se menţionează în răspunsul trimis de Direcţia Comunicare şi Multimedia din cadrul BNR.

Cesiunea de portofolii de credite a luat amploare odată cu dezvoltarea rapidă a sectorului bancar românesc din perioada 2005-2008. „În această perioadă, instituțiile de credit au cesionat portofolii de credite performante, în principal în valută, către băncile-mamă. Ulterior, o parte din aceste credite cesionate au fost răscumpărate de băncile din România”, se arată în Raportul de Stabilitate Financiară publicat de BNR.

Astfel, stocul estimat al cesionărilor nete de către bănci la sfârșitul anului 2015 era de 37,1 miliarde lei, din care 16,8 miliarde lei se aflau în administrarea directă a instituțiilor de credit, restul fiind administrate de către companiile cesionare. Din totalul creditelor cesionate, 14,3 miliarde lei reprezintă credite acordate populației, în timp ce 21 miliarde lei sunt credite acordate companiilor nefinanciare, iar 1,8 miliarde lei credite acordate companiilor financiare.

Potrivit raportului BNR, pentru instituţiile de credit, cesiunea de creanţe asigură soluționarea expunerilor neperformante într-un timp relativ scurt, cu un impact limitat sau chiar nul asupra profitabilității exercițiului curent și fără consecințe ulterioare asupra profitabilității instituției, dar poate însemna şi un risc reputațional important dacă debitorii care se confruntă cu restructurări dezavantajoase ale creditelor de către firmele de recuperare a creanțelor pot opta să colaboreze cu alte bănci pe viitor.

Acuzaţii fără niciun corespondent în realitate

De-a lungul timpului, în spaţiul public, la adresa Băncii Naţionale a României (BNR) au fost formulate fel de fel de acuzaţii. Una dintre ele a fost legată de faptul că instituţia financiară protejează băncile. Cum răspunde BNR acestor acuzaţii? A protejat, într-adevăr, BNR instituțiile financiare așa cum se afirmă? Ce acțiuni a întreprins pentru a schimba percepția românilor referitoare la acest subiect?

„În ceea ce priveşte setul ultim de afirmaţii şi întrebările subsecvente acestora, referitoare la comentariile exprimate în spaţiul public în legătură cu activitatea băncii centrale şi a sectorului bancar din ţara noastră, BNR şi-a exprimat opinia anterior prin Declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al BNR din data de 9.08.2016. BNR înţelege şi respectă pe deplin procesul de transparentizare în conformitate cu legea, cu interesul public şi cu practica europeană a băncilor centrale. Website-ul BNR oferă publicului informaţii care răspund întrebărilor uzuale. În acest sens, însă, banca centrală nu consideră oportun sau util opiniei publice formularea unor răspunsuri în cadrul unei campanii care are ca scop denigrarea instituţiei şi care nu are nimic de a face cu principiile de informare corectă a publicului”, se precizează în răspunsul trimis de Direcţia Comunicare şi Multimedia din cadrul BNR.

Drept urmare, instituţia financiară consideră că acuzaţiile aduse nu au niciun corespondent în realitate, reprezintă un atac la reputația BNR și face inutil demersul de a mai reacționa la încercarea de ducere în derizoriu a activității băncii centrale.

Citiți și: 

Băncile din România sunt controlate de ANAF, iar neregulile constatate sunt foarte grave. „Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR”

Băncile din România, în vizorul fiscului