Ministrul Finanțelor cere închisoare pentru datornici. Update: renunță la proiect

Actualizare

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, renunță la a mai promova proiectul privind închisoarea de la 1 la 6 ani pentru reținerea și neplata, încasarea și neplata, ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor. Asta după ce a susținut că este o măsură bună și chiar a venit, luni, cu explicații pe proiect.

„Este o propunere legislativă lucrată încă din 2018 când am promis că pe această zonă de evaziune fiscală trebuie luate anumite măsuri astfel încât practica europeană să se regăsească și în România. Practic, mediul de afaceri să aibă un instrument sau să nu mai aibă teama de a merge în locuri întunecate pentru anumite prevederi din cadrul legislativ. În 2015 Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituțională prevederea articolului 6 pentru că nu era clar modul în care a fost scris atunci. S-au adus acele clarificări pe care Curtea le-a invocat. O să vedeți că obiectul prevederii legale este în anexa proiectului, se aplică tuturor companiilor din România”, a declarat, luni, Teodorovici.

Știrea inițială

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a depus vineri la Senat un proiect de act normativ care propune pedeapsa cu închisoare pentru datornici, atât persoane fizice, cât şi juridice. „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul scadent prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”, se arată în documentul depus vineri la Senat, citat de „Adevărul”.
Taxele şi impozitele prevăzute în anexă, pentru neplata cărora se propune pedeapsa cu închisoarea, sunt: Impozitul pe dividende; Impozitul pentru veniturile din activităţi independente; Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală; Impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor; Impozitul pe veniturile din arendă; Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi; Impozit pe veniturile sub formă de dividende; Impozitul pe veniturile impozabile obţinute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului; Impozitul pe veniturile din pensii; Impozit pe veniturile din premii şi jocuri de noroc; Impozit pe veniturile din alte surse; Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II şi III din Codul fiscal; Contribuţia de asigurări sociale; Contribuţia de asigurări sociale de sănătate; Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi; Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal; Contribuţia la Fondul pentru mediu.

Pedeapsa se majorează în funcție de prejudiciu

Potrivit proiectului iniţiat de Teodorovici, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”. Teodorovici propune şi pedepsirea tentativei, dar şi ascunderea unor bunuri în scopul sustragerii de la plata taxelor. Astfel, potrivit art. 9 al proiectului, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau instrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală sau ale Codului de procedură penală.
Dacă prin faptele enumerate mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Dacă prin faptele sus-amintite s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.​