Jaful gulerelor albe. Băncile din România, în vizorul opiniei publice
Băncile din România se află, în ultima vreme, în vizorul opiniei publice. Informațiile despre instituțiile financiare nu se referă, însă, la lucrurile pozitive pe care acestea le-au realizat, ci la faptele ilegale pe care ele le-au comis. În spațiul public se acreditează tot mai mult ideea unei criminalități a gulerelor albe, în condițiile în care cei implicați ocupă poziții înalte în lumea afacerilor și în aparatul de stat. Grație poziției și influenței pe care o au, ei pot interpreta legea cum vor, profitându-se de ambiguitatea actelor normative.
De altfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) sau Curtea de Conturi au sesizat, în ultima lună, o serie de nereguli grave comise de băncile din România. Astfel, Curtea de Conturi a reclamat, recent, la Direcția Națională Anticorupție (DNA) băncile de locuințe BCR BpL și Raiffeisen BpL cu privire la posibile deturnări de fonduri și obținere ilegală de fonduri. Instituția estimează că prejudiciul total în acest caz depășește 328 milioane de lei, aproximativ 80% din suma fiind pusă în seama BCR BpL. Cele două bănci se apără și susțin că nu au încălcat legea, motiv pentru care fie au acționat în judecată Curtea de Conturi (BCR BpL), fie au contestat în instanță decizia acesteia (Raiffeisen BpL). Sesizarea Curții de Conturi constituie o premieră pentru România, fiind pentru prima dată când o autoritate a statului face un astfel de demers.
Instituții financiare controlate de ANAF
În acest context, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat, recent, o serie de controale la instituțiile financiare din România.
În 21 octombrie 2016, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuț Mișa, a confirmat, în cadrul unei conferințe de specialitate, că fiscul efectuează controale la bănci, iar neregulile constatate sunt foarte „grave”. Printre faptele comise de bănci se numără și externalizarea creditelor.
„Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacțiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferența de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că și-a diminuat profitul”, a explicat Ionuţ Mişa.
Potrivit BNR, cesiunea de credite este reglementată prin lege. Stocul estimat al cesionărilor nete de către bănci la sfârșitul anului 2015 era de 37,1 miliarde lei, din care 16,8 miliarde lei se aflau în administrarea directă a instituțiilor de credit, restul fiind administrate de către companiile cesionare. Din totalul creditelor cesionate, 14,3 miliarde lei reprezintă credite acordate populației, în timp ce 21 miliarde lei sunt credite acordate companiilor nefinanciare, iar 1,8 miliarde lei credite acordate companiilor financiare.
Cesiunea de portofolii de credite a luat amploare odată cu dezvoltarea rapidă a sectorului bancar românesc din perioada 2005-2008. „În această perioadă, instituțiile de credit au cesionat portofolii de credite performante, în principal în valută, către băncile-mamă. Ulterior, o parte din aceste credite cesionate au fost răscumpărate de băncile din România”, se arată în Raportul de Stabilitate Financiară publicat de BNR în luna aprilie 2016.
Revocare cu scântei la ASF
Sistemul financiar din România se confruntă, însă, și cu problema apărută la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în condițiile în care comisiile de specialitate din Parlament au cerut revocarea din funcție a președintelui Mișu Negrițoiu. ASF a decis, în 17 octombrie 2016, să aprobe „Raportul cu privire la determinarea tarifelor de primă maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse terţilor prin accidente de vehicule”.
Tarifele maxime stabilite de ASF pentru RCA au provocat un val de indignare la nivel național, iar oficialul a fost chemat în Parlament pentru a da explicații. Argumentele sale nu i-au impresionat pe parlamentari, iar aceștia au votat în majoritate pentru revocarea acestuia din funcție.
„Probabil, este mult pentru o singură persoană să reziste în această poziție cu aceste provocări mai mult de doi ani și jumătate și înțeleg că mandatul meu se apropie de sfârșit, dar plec cu împlinirea că am făcut ceea ce am promis în fața comisiilor parlamentare și ceea ce a trebuit să fac. Sunt efecte care se vor vedea pe termen mediu și lung, dar am pus bazele unor piețe sănătoase și am colaborat în această acțiune cu instituțiile financiare internaționale, cu autoritățile europene și am urmărit integrarea în piața europeană”, a explicat oficialul.
De altfel, până să se ajungă aici, transportatorii din România au protestat de foarte multe ori nemulțumiți de nivelul ridicat al polițelor RCA. O decizie în privința ASF și a lui Mișu Negrițoiu urmează a fi luată în perioada următoare.
Care va fi deznodământul?
Drept urmare, tot mai multe voci se întreabă care va fi deznodământul acestor întâmplări. Cine va interveni pentru a reglementa acest domeniu, în condițiile în care Banca Națională a României (BNR) susține că nu are prerogativele necesare să controleze aspectele de fiscalitate ale instituțiilor de credit din țara noastră?
Potrivit Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR, obiectivul fundamental al băncii centrale este „asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”. Principalele atribuţii ale băncii centrale sunt: elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia şi administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Întrebarea rămâne, așadar, deschisă: cine răspunde pentru ceea ce se întâmplă în sistemul bancar românesc?
Citiți și:
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
