Efectul de domino în industria românească: După Azomureș, „Motorul” Dacia intră în viteză de avarie

Economia românească primește o lovitură de grație chiar din inima sa industrială. După ce gigantul Azomureș a fost îngenuncheat de costurile la energie, Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) confirmă oficial începutul unei ere de contracție la Mioveni. Aproximativ 1.200 de angajați urmează să fie concediați, în timp ce producția scade pentru prima dată în mai bine de două decenii.

România industrială pare să fi intrat într-un cerc vicios din care nu mai găsește ieșirea. Ceea ce în urmă cu câțiva ani părea de neconceput – ca cel mai mare exportator al țării – e vorba de Dacia – să piardă modele strategice în favoarea Turciei sau Sloveniei – a devenit astăzi o realitate crudă. Dacă punerea în conservare a combinatului Azomureș a reprezentat un semnal de alarmă major pentru industria chimică – Detalii AICI, situația de la Mioveni confirmă că boala este una sistemică și afectează acum și sectorul auto.

Motivele invocate de reprezentanții angajaților de la Dacia sunt un ecou al durerilor exprimate de toți marii investitori în ultimii ani. Factura uriașă la energie, infrastructura care rămâne de decenii la stadiul de promisiune – în special tronsonul Pitești-Sibiu – și instabilitatea fiscală cronică au transformat România într-o destinație tot mai puțin atractivă. Decizia Grupului Renault de a produce noul model Striker în Turcia și variantele electrice în Slovenia nu este doar o pierdere de cifre, ci o pierdere de tehnologie și viitor.

Anul 2026 marchează astfel un punct de cotitură periculos. Pe lângă factorii externi, accelerarea proceselor de robotizare și automatizare pune o presiune suplimentară pe forța de muncă umană, care devine prima victimă a restructurărilor. Impactul celor 1.200 de disponibilizări va fi resimțit mult dincolo de porțile uzinei, deoarece Dacia funcționează ca un ecosistem vital: pentru fiecare loc de muncă pierdut la Mioveni, alte câteva joburi sunt puse în pericol în lanțul de furnizori, logistică și servicii din întregul județ Argeș.

Economia națională se află la o răscruce istorică. Fără măsuri urgente de sprijin pentru marii consumatori industriali și fără o finalizare reală a coridoarelor de transport, riscăm ca marile platforme industriale să urmeze modelul Azomureș. În lipsa unei strategii coerente, România riscă să treacă de la statutul de „tigru al Europei de Est” la cel de simplu spectator la propria sa deindustrializare, transformând fabricile emblematice în amintiri ale unei epoci în care țara încă mai conta pe harta producției globale.