DNA a deschis un dosar penal în privința împrumutului pe care România l-a luat de la FMI în 2009

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal în privința împrumutului pe care România l-a luat de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2009, informează ziarul „Bursa”. Sesizarea a fost făcută în luna august de o persoană fizică.

„Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată în scrisoarea DNA.

În sesizare se cere dispunerea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi constituire a unui grup infracţional organizat, iar printre cei vizați de aceste acuzații se numără Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu și Lucian Croitoru.

În 2009, România a  a semnat un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în valoare de 20 de miliarde de euro.

În aceste condiții, persoana care a sesizat DNA susține că prejudiciul suferit de statul român ca urmare a contractării acestor împrumuturi se ridică la 600 de milioane de euro pe an, plătiţi cu titlu de dobândă pentru suma de 20 de miliarde de euro. În cazul în care România ar fi contractat 10 miliarde de euro, dobânda ar fi fost de 300 milioane de euro, iar dacă s-ar fi împrumutat 5 miliarde de euro, dobânda ar fi fost de 150 milioane de euro, adică de patru ori mai mică decât cea plătită în realitate. Drept urmare, prejudiciul total se ridică la 1,8 miliarde de euro, având în vedere că perioada de rambursare a fost de patru ani.

„Pentru a ilustra amploarea prejudiciului arăt că această sumă de 1,8 miliarde de euro echivalează cu costul cumulat al autostrăzilor Bucureşti – Comarnic şi Bucureşti – Sibiu, cu costul a cel puţin 6 spitale regionale, reprezentând totodată mai mult de jumătate din bugetul apărării şi, nu în ultimul rând, 1,2% din PIB”, se subliniază în sesizare.

Mai mult decât atât, modul de utilizare al împrumutului nu a fost făcut niciodată public. În ciuda acestui fapt, perioada în care a fost în vigoare acordul cu FMI a coincis cu perioada în care BNR a distribuit bonusuri de până la 10% din profitul anual angajaţilor săi, precum şi persoanelor din conducerea instituţiei. De asemenea, băncile au beneficiat de reduceri masive ale rezervei minime obligatorii şi de dobânzi comerciale de 3-4 ori mai mari decât dobânzile la depozite.