Discrepanță masivă în economia Brașovului: Industria aduce aproape 40% din bani cu sub 8% din firme. Serviciile domină, dar microîntreprinderile abia se mențin
Economia județului Brașov a atins pragul istoric de 81 de miliarde de lei, susținută de cele peste 34.400 de companii active și de un număr de peste 142.000 de angajați. Totuși, structura mediului de afaceri local arată o polarizare accentuată între gigantul industrial și micul antreprenoriat local.
Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerț și Industrie Brașov și analizate de Ziarul Financiar, economia județului funcționează pe două viteze total diferite.
Gigantul din umbră: Industria face regulile
Deși reprezintă doar 7,9% din totalul companiilor active din județ (aproximativ 2.700 de firme), sectorul industrial generează 38,1% din cifra de afaceri totală, adică în jur de 30,9 miliarde de lei.
Acest randament impresionant este susținut în principal de piloni precum producția de componente auto, industria aeronautică, echipamentele industriale și prelucrarea metalelor. Printre marii piloni financiari ai Brașovului se numără:
- Autoliv România: peste 6,15 miliarde lei cifră de afaceri (2025)
- Selgros Cash & Carry: aproximativ 4,46 miliarde lei
- Schaeffler România: peste 3,5 miliarde lei
- Schaeffler Motion Technologies: peste 2,1 miliarde lei
Serviciile și Comerțul: Unde lucrează și se mișcă brașovenii
Dacă industria aduce masa banilor, serviciile reprezintă inima antreprenoriatului brașovean. Aproape jumătate dintre firmele din județ (47,2%, adică 16.269 de companii) activează în consultanță, IT, turism, transporturi, sănătate și servicii profesionale.
Pe locul secund se află comerțul, cu 19,4% din firme (cca. 6.700 de companii), iar pe locul trei se poziționează construcțiile, cu 10,4% (3.580 de firme), un sector alimentat puternic de dezvoltările rezidențiale și proiectele de infrastructură din județ.
Paradoxul micii afaceri: Microîntreprinderile reprezintă 95% din firme, dar aduc doar o cincime din bani
Micii antreprenori reprezintă coloana vertebrală socială a Brașovului, însă puterea lor financiară rămâne modestă. Deși 94,7% din firmele brașovene sunt microîntreprinderi și asigură 35.600 de locuri de muncă (25,1% din total), acestea generează doar 21% din cifra de afaceri a județului (circa 17 miliarde de lei).
Ce urmează pentru Brașov?
Economia județului rămâne dependentă de evoluția marilor producători și de comenzile de pe piețele externe. Marea provocare a următorilor ani va fi transformarea acestei structuri într-un avantaj pe termen lung – prin investiții în tehnologie, creșterea productivității și dezvoltarea furnizorilor locali care să conecteze mai bine marile corporații cu IMM-urile din județ.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
