Cum costul politicilor fiscale iresponsabile ale statului este aruncat în cârca populației / De-asta nu intră România în zona euro

Cum costul politicilor fiscale iresponsabile ale statului este aruncat în cârca populației.

„La nivelul lunii iulie 2025, rata inflației în Romania se situa la 7.84%, în creștere cu aproape 2.2 puncte comparativ cu iunie. Cea mai are parte a acestei creșteri provine din anticipații. Din august vor fi intrat în vigoare noile cote majorate de TVA, inclusiv cea generală. În august, inflația va continua să se majoreze, discuția fiind dacă atingem sau nu borna de 10%.  Ulterior, odată ce efectele de runda doi din majorarea prețurilor la toate componentele de energie (rezultate din majorarea accizelor și deplafonarea prețurilor la energia electrică și gazul metan) își vor face efectele, inflația va rămâne exprimată în două cifre”, a relatat expertul fiscal Adrian Codirlaşu (foto).

„Singurul câștigator din această situația va fi guvernul, care în modul acesta își va majora veniturile și în modul acesta va reduce deficitul bugetar, cauzat tot de către acesta prin politici fiscale prociclice și chiar iresponsabile în anumite perioade”, a mai spus analistul economic.

Cum costul politicilor fiscale iresponsabile ale statului este aruncat în cârca populației

Adrian Codirlaşu a continuat: „În România, avem două deficite nesustenabile – deficitul bugetar și cel de cont curent aflat în strânsă legătură (cauzat) cu primul. Deficitul bugetar de 9.3% din PIB de anul trecut înseamnă de fapt tipărire de bani care caută să cumpere bunuri și servicii și astfel generează inflație, care erodează puterea de cumpărare și economiile. De fapt acesta este modul prin care guvernele corectează aceste deficite prin inflație și depreciere a monedei. Prin urmare, trebuie să ne așteptăm anii următori la rate de inflație ridicate și automat și depreciere a leului. În modul acesta, costul politicilor fiscale iresponsabile din ultimii ani este aruncat pe populație prin inflație și depreciere”.

„Acesta este și motivul pentru care guvernele nu au dorit și nu doresc aderarea României la zona euro. O țară din zona euro nu poate genera inflație și nu poate deprecia pentru a corecta dezechilibrele, ci trebuie, cum s-a întâmplat în Grecia, în timpul crizei financiare, să reducă salariile nominale. Practic, noi preferăm această situație, ca să putem corecta erorile de politică fiscală generand inflație, și plătind astfel consumatorii aceste erori de politică economică prin inflație. Astfel, dacă pornim de la execuția bugetară de anul trecut, veniturile bugetare ca procent în PIB au fost în jur de 32.6%. La o inflație la nivelul întregii economii (deflator) de 10%, presupunând că economia stagnează, acest lucru se traduce într-o creștere a PIB nominal cu aproximativ 10%, ceea ce se traduce în venuturi nominale suplimentare la bugetul de stat de aproape 3.3 puncte procentuale, sau în jur de 63 de miliarde lei. În cazul în care ponderea veniturilor bugetare în PIB se majorează, și datorita creșterii fiscalității, procentul este anticipat să se majoreze spre 35% din PIB, îm pactul va fi chiar mai mare.  Însă, este adevărat, că și anumite cheltuieli ale guvernului se vor majora ca urmare a inflației”, a explicat finanţistul.

Continuarea analizei o puteţi citi AICI.