Ce utilitate va avea Fabrica de Zahăr Bod / Va rămâne doar brandul

Ce utilitate va avea Fabrica de Zahăr Bod.

Cei doi procesatori din industria zahărului din România, austriecii de la Agrana și Fabrica de Zahăr Luduș, controlată de antreprenori români, sunt în plină campanie de negociere a contractelor cu cultivatorii de sfeclă de zahăr pentru anul acesta. Agrana a semnat deja contracte pentru aproximativ 2.000 de hectare, în Brașov și Mureș, din cele aproximativ 11.000 pe care le are în vedere. Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr vor fi, foarte probabil, mai mici decât anul trecut, cu consecințe în procesare. Astfel, Fabrica de Zahăr Bod își va găsi altă utilitate, aşa cum a informat economica.net.

Ce utilitate va avea Fabrica de Zahăr Bod

În 2021, proprietarii Fabricii de Zahăr Luduș au achiziționat – prin SC Best Achiziţii – și Fabrica de Zahăr de la Bod, dar aceasta a rămas nefuncțională până acum. Este folosit doar brandul Bod pe zahărul produs la Luduș.

„Mi-am dorit să investesc banii în România şi am salvat de la faliment două fabrici de zahăr. La Bod avem 45 de angajaţi şi rafinăm zahăr din zahăr brut din import, dar vom începe să facem şi din sfeclă de zahăr”, declara atunci Mihaela Neagu, conform sursei citate

Acum, planurile antreprenoarei legate de fabrica de la Bod sunt incerte: „Nu o să mai deschidem la Bod, pentru că noi nu avem suprafețe contractate cu fermierii pentru sfeclă pentru Luduș. O să îi dăm altă destinație”.

Ce utilitate va avea Fabrica de Zahăr Bod

„Este foarte greu anul acesta în ceea ce priveşte culturile cu sfecla de zahăr. 2024 a fost pentru fermieri un an foarte slab, cu secetă și randamente mici. Sunt fermieri care nici nu au atins pragul de 26 de tone la hectar pentru a putea lua subvenția de la stat. În plus, sunt fermieri care cultivă la patru ani, pentru că nu au propriile parcele de teren și trebuie să asigure rotația culturilor. Nu în ultimul rând, anul acesta, prețul zahărului este foarte mic”, a explicat Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zahărului din România.

Potrivit acestuia, în continuare se resimt efectele războiului din Ucraina și al faptului că marfa ucraineană intră în UE, inclusiv în România, la prețuri foarte mici.