Ce ne mai așteaptă la gaze din 2026: prețuri mai mari, marje uriașe și facturi tot mai grele
Piața gazelor naturale intră, de la 1 aprilie 2026, într-o nouă etapă care ar putea aduce creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Ofertele publicate de ANRE, cu prețuri cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh (TVA inclus), nu reflectă doar o ajustare de costuri, ci o schimbare de paradigmă: furnizorii nu mai prețuiesc gazul în funcție de costul materiei prime, ci în funcție de risc, prudență comercială și marje de profit.
„Nu vorbim doar despre niște tarife noi, ci despre un semnal clar că furnizorii tratează viitorul ca pe o perioadă instabilă, în care ieftin este considerat periculos”, explică specialistul.
De la creșteri moderate la majorări „brutale”
Dacă nivelul de 0,32 lei/kWh ar însemna o creștere relativ moderată față de prețul plafonat, capătul superior al intervalului – 0,41 lei/kWh – echivalează cu o majorare de aproximativ 32%, o creștere care nu mai poate fi justificată prin simple ajustări administrative.
„Aici nu mai vorbim despre costuri, ci despre o repoziționare strategică agresivă”, subliniază Chisăliță.
Marje comerciale de până la 22%
Potrivit analizelor AEI, marjele comerciale ale furnizorilor ar putea ajunge la 22% în 2026, față de aproximativ 4% în prezent. Acestea includ atât acoperirea riscurilor (finanțare, neîncasări), cât și dorința unor jucători de a reveni la profituri ridicate, într-o piață complet liberalizată.
În același timp, TVA-ul crește automat ca valoare, proporțional cu prețul final.
„Consumatorul nu doar că plătește mai mult furnizorului, ci plătește mai mult și statului. Factura se îngreunează din ambele direcții”, avertizează expertul.
România plătește un „premiu” la gaze
Datele de piață indică pentru 2026 un preț al gazelor de 0,16 lei/kWh pe BRM, comparativ cu 0,127 lei/kWh pe hub-ul european TTF, ceea ce înseamnă un premiu local de circa 26%.
„Acest decalaj poate fi pus pe seama riscului perceput, a structurii pieței, a lichidității reduse sau, pur și simplu, a lăcomiei”, spune Chisăliță.
Impact direct în buzunarul românilor
Pentru consumatori, efectele vor fi concrete:
– apartament cu două camere: +150 până la 1.500 lei/an
– casă: +300 până la 3.000 lei/an
În plus, gazul rămâne un reper important pentru prețul energiei electrice, astfel că aceste scumpiri se pot propaga indirect și în facturile la curent.
De ce s-a ajuns aici
Potrivit AEI, problema majoră este gestionarea defectuoasă a ieșirii din plafonarea prețurilor. Lipsa unei tranziții graduale, incertitudinile politice și blocajele din piață au creat o „criză de timp” care îi împinge pe consumatori să accepte contracte semnate tacit, fără să înțeleagă clar prețurile finale.
„În 2026, cea mai mare problemă pentru consumatori nu va fi gazul în sine, ci lipsa de atenție la ofertă. Diferența dintre 0,32 și 0,41 lei/kWh nu este doar de 9 bani, ci de model economic”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
