Brașovul, prins între frig și facturi: 2026 a adus scumpiri dureroase la gaze

Iarna 2026 se anunță una dificilă pentru români în general și pentru brașoveni în special. Facturile la gaze sunt în ianuarie 2026 cu până la 30% mai mari față de ianuarie 2025, iar efectul este resimțit mai puternic în orașele de munte, unde temperaturile scad frecvent sub zero grade. Creșterea facturilor nu se datorează doar prețului gazelor, ci și consumului mai mare, alimentat de centrale care funcționează mai mult pentru a menține temperatura în locuințe în condițiile pierderilor termice din clădiri.

Datele oficiale arată că, la nivel național, consumul casnic de gaze în sistemele de distribuție a crescut cu aproximativ 18% față de ianuarie 2025, iar cantitatea suplimentară a fost acoperită în special din importuri, care au avut prețuri de până la 40% mai mari – așa cum a relatat AEI. În plus, gazele importate în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai scumpe decât prețul administrativ stabilit pentru gazele din producția internă, ceea ce a amplificat impactul financiar pentru consumatori. În ianuarie 2025, România era net exportator de gaze, iar în 2026 s-a ajuns la dependență temporară de importuri pentru a face faţă gerului.

În Brașov, impactul este resimțit mai puternic din cauza blocurilor construite în anii ’60-’80, multe dintre ele cu izolații incomplete sau ferestre vechi. Apartamentele de colț sau cele de la ultimul etaj pierd căldura mai repede, iar centralele trebuie să funcționeze mai mult pentru a menține confortul minim. Chiar și apartamentele izolate corespunzător simt creșterea, dar în blocurile mai vechi diferența este semnificativ mai mare.

Estimările pentru Brașov arată că, pentru o locuință izolată decent: la un apartament de două camere se va ajunge de la 300 lei la aproximativ 400 lei, un apartament de trei camere poate urca spre 455 lei, iar o casă de 100-150 mp poate ajunge spre 780 lei, chiar și 1.000 lei pe lună în unele cazuri, doar pentru plata gazelor. În blocurile cu izolație insuficientă, creșterea poate fi de 200-400 lei sau chiar mai mult, afectând direct bugetul familiilor.

Sfaturile clasice de tipul „mai pune un pulover” sau „ține termostatul mai jos” nu sunt suficiente atunci când temperatura reală în apartament ajunge la 18-19°C și umezeala se instalează. Problema nu este confortul exagerat, ci pierderile termice ale clădirilor, care obligă centralele să funcționeze mai mult. Apoi, frigul afectează și calitatea vieții: copii care fac teme cu mâinile reci, persoane vârstnice care se adaptează greu la temperaturi scăzute și angajați care lucrează de acasă resimt intens disconfortul.

Iarna 2026 scoate în evidență realitatea dură: brașovenii plătesc facturi la nivel european într-un parc imobiliar vechi și ineficient energetic. Până când investițiile în reabilitare termică, modernizarea instalațiilor și soluții inteligente de reglare a consumului nu vor deveni prioritare, fiecare val de frig va însemna nu doar disconfort, ci și costuri suplimentare pentru mii de familii.