Brașovul, între mirajul turistic și coșmarul facturilor: 6 din 10 brașoveni strâng cureaua în timp ce prețurile „de Poiană” au ajuns în cartiere

Brașovul nu mai este de mult un oraș ieftin, iar ultimele date la nivel național confirmă o realitate pe care mulți dintre noi o simțim la casa de marcat: 61% dintre români recunosc că o duc mai greu, iar în județul nostru, presiunea este dublată de costurile specifice unei zone turistice de top.

Deși orașul de sub Tâmpa atrage investiții, sondajul IRSOP scoate la iveală „miezul” amar al economiei actuale: frica de viitor și erodarea puterii de cumpărare.

De ce „ustură” traiul în Brașov mai tare decât în alte județe?

Analizând datele recente prin prisma realității locale, identificăm trei piloni care îi îngrijorează pe brașoveni:

1. Paradoxul chiriilor și al imobiliarelor. În timp ce 69% dintre români se tem de creșterea dobânzilor, brașovenii resimt acest lucru prin piața imobiliară tot mai restrictivă. Brașovul a depășit constant praguri de preț care îl plasează imediat după Cluj și București. Pentru un tânăr angajat în industria locală, visul unei locuințe proprii a devenit o „criză de accesibilitate” pură.

2. Piața muncii: siguranța sub semnul întrebării. Sondajul arată o creștere alarmantă (29%) a celor care se tem de șomaj. În Brașov, unde industria auto și cea de componente sunt piloni de bază, orice instabilitate economică globală se traduce prin teamă locală. Mai grav: 86% dintre cei care se simt în pericol spun că ar găsi greu un alt job în localitate, semn că diversitatea locurilor de muncă bine plătite rămâne o problemă.

3. Inflația „de munte”. Cu 75% dintre oameni temându-se de scumpiri, Brașovul este vulnerabil. Fiind un oraș turistic, prețurile din HoReCa și servicii tind să se alinieze la buzunarul vizitatorilor, nu neapărat la cel al rezidenților. Acest lucru creează un sentiment de excludere pentru localnicul care vede cum coșul zilnic de cumpărături devine un lux.

Razele de speranță: Optimismul temperat

Totuși, 25% dintre respondenți cred că anul viitor va fi mai bun. Pentru Brașov, această speranță se leagă adesea de:

• Dezvoltarea continuă a infrastructurii (Aeroportul, noi conexiuni rutiere).
• Reziliența sectorului IT și a serviciilor, care pot echilibra pierderile din industrie.

Brașovenii nu mai sunt doar martori la scumpiri, ci victime ale unei economii care pedepsește orașele cu creștere rapidă. Frica de a nu mai face față cheltuielilor zilnice este reală, iar prăpastia dintre „Brașovul turistic” și „Brașovul celor care muncesc” pare să se adâncească.