Brașov, oraș premium cu salarii medii: cine și de ce ridică artificial prețurile

Brașovul este astăzi unul dintre cele mai scumpe oraşe din România raportat la nivelul salariilor. Chiriile, preţurile apartamentelor, costurile serviciilor şi ale traiului zilnic au crescut accelerat în ultimii ani, în timp ce piaţa muncii a rămas dominată de salarii medii şi mici. Paradoxul este evident: un oraş scump, dar cu puţine locuri de muncă bine plătite.

Cererea vine din afara Braşovului, nu din economia locală

O mare parte din creşterea preţurilor nu este susţinută de veniturile braşovenilor, ci de capitalul extern. Investitori imobiliari, bucureşteni care cumpără locuinţe de vacanţă, români din diaspora şi dezvoltatori orientaţi spre regim hotelier au generat o cerere uriaşă pe piaţa locuinţelor. Aceşti cumpărători au bugete mult peste cele ale unui angajat local, ceea ce împinge preţurile în sus.

Turismul schimbă regulile jocului

Braşovul funcţionează tot mai mult ca un oraş turistic decât ca un centru economic clasic. Restaurantele, chiriile, parcările şi serviciile sunt calibrate la bugetul turistului, nu la salariul unui locuitor. În special în zona centrală, multe apartamente au fost transformate în unităţi pentru închirere pe termen scurt, reducând drastic oferta de locuinţe pentru rezidenţi.

Regimul hotelier sufocă piaţa chiriilor

Expansiunea masivă a închirierilor în sistem Airbnb a scos mii de apartamente din circuitul chiriilor pe termen lung. Oferta redusă a dus la scumpiri accelerate, iar tinerii, familiile şi angajaţii din producţie sau servicii sunt primii afectaţi. În multe cazuri, chiria ajunge să depăşească 40-50% din venitul lunar.

Salarii medii într-un oraş cu preţuri premium

Piaţa muncii din Braşov este dominată de domenii precum HoReCa, retail, producţie şi logistică, sectoare în care salariile sunt, în general, medii sau sub media marilor centre universitare. Puţinele joburi bine plătite din IT sau management nu pot susţine nivelul general de preţuri din oraş.

Geografia şi urbanismul limitează dezvoltarea

Extinderea Braşovului este constrânsă de relief, arii protejate şi infrastructură. Oferta de terenuri şi locuinţe noi nu ţine pasul cu cererea, iar acest dezechilibru structural contribuie constant la menţinerea preţurilor ridicate.

Specula imobiliară accentuează dezechilibrul

Tot mai multe locuinţe sunt cumpărate ca investiţie, nu pentru locuire. Unele rămân neocupate, dar sunt păstrate ca depozit de valoare. Astfel, locuinţe funcţionale sunt scoase artificial din piaţă, ceea ce amplifică dezechilibrul.

Braşovul a devenit un oraş scump nu pentru că este un pol al salariilor mari, ci pentru că este un pol al dorinţei de locuire, al turismului şi al investiţiilor externe. Costul vieţii creşte mai rapid decât veniturile localnicilor, iar acest dezechilibru începe să producă efecte sociale vizibile: migrarea tinerilor, aglomerarea zonelor periurbane şi presiune tot mai mare pe chiriaşi.