Economic

Băncile din România sunt controlate de ANAF, iar neregulile constatate sunt foarte grave. „Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR”

 

Directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuț Mișa, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) efectuează, în momentul de faţă, o serie de controale la băncile din România. Fiscul a constatat în urma controlalelor efectuate o serie de nereguli, iar consecinţele sunt „majore”.

„Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacțiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferența de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că și-a diminuat profitul”, a explicat Ionuţ Mişa.

Mai mult decât atât, compania căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era o filială a băncii și avea birourile în offshore. „Practic, banca era acționar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore. Sunt situații în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos și, mai mult decât atât, nu au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat”, a subliniat oficialul. În opinia sa, este nevoie de un cadru legislativ adecvat pentru că marile firme „știu să realizeze artificii fiscale greu de identificat, știu să realizeze circuite financiare greu de stopat.

Declaraţia sa vine la puţin timp după publicarea săptămâna trecută a unui studiu care arăta că firmele româneşti au legături puternice cu cele din offshore-uri. În 2015, aproximativ 5.300 de companii din România aveau cel puţin un acţionar offshore, iar aceste firme derulau afaceri de 48 miliarde de euro, adică 20% din cifra de afaceri la nivel naţional.

Credite externalizate de 6,1 miliarde de lei

Potrivit datelor BNR, până în noiembrie 2014 băncile externalizaseră credite de 6,1 miliarde de lei. La ora actuală, instituţiile financiare din România deţin credite neperformante de peste 5 miliarde de euro. „În ceea ce privește situația creditelor «externalizate», pentru început, subliniem că procedura este legală și normală. Legalitatea se bazează pe principiul european al liberei circulații a capitalurilor și serviciilor în întreg spațiul european. În aplicarea acestui principiu, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, instituțiile de credit, ca și orice persoană fizică sau juridică, au libertatea deplină să primească și să cesioneze credite, cu respectarea legislației în vigoare. Reamintim că asigurarea liberei circulații a capitalurilor a fost o precondiție, implementată încă din anul 2006, pentru aderarea României la UE. Normalitatea mișcărilor libere de capital înspre și în afara României contrazice speculația potrivit căreia în cazul acestor credite „ies bani din țară”. Banca ce transferă creditele primește în schimb contravaloarea în bani a acestora, bani pe care îi utilizează pentru rambursarea depozitelor sau pentru acordarea de noi credite”, preciza BNR în decembrie 2015.

Totodată, banca centrală sublinia că cifrele prezentate de aceasta „sunt rezultatul agregării informațiilor raportate de către instituțiile de credit, așa cum rezultă din datele de bilanț și potrivit metodologiilor utilizate la nivel european și mondial”.

De altfel, Ionuţ Mişa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, a făcut referire şi la un studiu ANAF din 2015 realizat pe 2.500 de firme mari care arăta că în ultimii cinci ani s-a făcut export de profit de un miliard de euro.  

Acuzaţii la adresa BNR

De-a lungul timpului, la adresa Băncii Naţionale a României au fost formulate o serie de acuzaţii referitoare la faptul că instituţia a protejat instituţiile financiare în detrimentul românilor. De pildă, economistul Lucian Isar afirma, în luna iunie 2016, că BNR a păgubit statul român cu miliarde pentru a salva băncile. „Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR şi cedarea de avuţie din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR. Găurile au fost acoperite prin mai multe canale. Unul din cel mai transparent a fost cel al titlurilor de stat. Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară şi de credit a generat, declanşat şi agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile”, explica economistul.

În opinia sa, ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă, dând drept exemplu cazul Bancorex în care toţi românii au acoperit pierderea. În ultima vreme, românii s-au declarat nemulţumiţi de felul în care banca centrală a gestionat criza apărută, de pildă, în cazul creditelor în franci elveţieni.

„Problema creditelor în franci elvețieni ne-a preocupat de o bună bucată de vreme, iar BNR a fost întotdeauna de acord cu adoptarea unei soluții echilibrate care să rezolve problemele. Numărul creditelor în franci elvețieni în acest moment a scăzut semnificativ: față de peste 70.000 de credite în urmă cu doi ani, la circa 50.000 în prezent. Semnalez în același timp că o soluție pe care am privilegiat-o a fost aceea a negocierilor directe între părți, între bănci și clienți”, arăta Eugen Rădulescu, șeful Direcției de stabilitate financiară din cadrul BNR.

Controversele au continuat, dar întrebările au rămas.

De ce a protejat BNR instituţiile financiare, în condiţiile în care o mare parte din profituri merg în străinătate?

Care este valoarea creditelor externalizate până acum?

Se află România în situaţia Republicii Moldova unde un miliard de dolari a dispărut fără urmă?

Cine va răspunde dacă s-a întâmplat aşa?

Citiţi şi:

Băncile din România, în vizorul fiscului

 


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button