„Băieții deștepți” din energie și factura ta uriașă: Povestea prețurilor record din România

Situația prețurilor mari la energie electrică în România – pentru consumatorii casnici – are mai multe cauze suprapuse, dintre care unele ţin de decizii istorice, structurale şi politice.

Moştenirea băieţilor deştepţi din energie

În anii 2000-2010, statul român (prin companii precum Hidroelectrica) a încheiat contracte bilaterale preferenţiale cu diverse firme private, cunoscute generic ca „băieţii deştepţi”).

Aceste firme ofereau energie mult sub preţul pieţei, ceea ce a scos din buzunarele statului sute de milioane de euro anual. Astfel, piaţa concurenţială a fost distorsionată. Totodată, au lăsat companiile de stat fără bani pentru investiţii.

Deşi aceste contracte au fost anulate ulterior (prin insolvenţa Hidroelectrica în 2012), efectele s-au resimţit ani întregi – investiţiile au fost amânate, infrastructura s-a degradat, iar România a pierdut avantajul de cost pe care îl avea din energia hidro ieftină.

Lipsa investiţiilor şi infrastructura învechită din energie

Reţelele de transport şi distribuţie (Transelectrica, respectiv operatorii de distribuţie Electrica, Enel/DE, CEZ, E.ON, etc.) au nevoie de modernizare masivă.

Costurile de mentenanţă şi pierderile tehnologice (energie pierdută pe traseu) sunt peste media UE, iar acestea se regăsesc în factura consumatorului.

De asemenea, investiţiile în producţie nouă (în special regenerabile sau centrale moderne) au fost lente după 2014.

Liberalizarea pieţei de energie – prost gestionată

România a liberalizat complet piaţa de energie pentru consumatorii casnici în 2021.

Comunicarea proastă şi lipsa de concurenţă reală au dus la o creştere bruscă a preţurilor.

Furnizorii au profitat de volatilitatea pieţei (mai ales în 2021-2022, în contextul crizei energetice din UE) pentru a mări marjele de profit, iar statul a intervenit prea târziu cu plafonări.

Contextul european şi importurile de energie

Deşi România produce multă energie, nu are mereu energie ieftină. Când producţia hidro scade sau centralele vechi nu pot acoperi vârfurile de consum, importăm energie din Ungaria, Bulgaria sau Serbia la preţurile pieţei europene, care pot fi foarte mari.

În plus, taxele şi certificatele de CO2 aplicate producătorilor de energie pe bază de cărbune şi gaz au crescut costurile.

Taxe, scheme de sprijin şi birocraţie

Statul român a adăugat de-a lungul timpului o serie de taxe, contribuţii şi scheme de sprijin (pentru regenerabile, cogenerare, etc.) care se regăsesc în factură.

În loc ca aceste fonduri să fie gestionate eficient, au fost adesea prost distribuite sau deturnate către alte scopuri.

Concluzie

România nu are neapărat costuri de producţie mari, dar plăteşte scump pentru ineficienţă, lipsă de transparenţă şi greşeli politice istorice.

„Băieţii deştepţi” au fost doar primul simptom al unei probleme mai profunde: capturarea politică a sistemului energetic şi lipsa unei viziuni coerente pe termen lung.