ANALIZĂ. Guvernul ia măsuri de austeritate, în ciuda promisiunilor electorale

Guvernul a decis, recent, să ia mai multe măsuri de austeritate, în ciuda promisiunilor electorale.

În 2016, PSD susţinea că obiectivul partidului este ca România să aibă cât mai mulţi oameni în clasa de mijloc, iar fiecare cetăţean „să aibă o slujbă bine plătită, acces la o educaţie de top, servicii medicale de calitate şi banii pentru a îşi permite o vacanţă pe an, în familie”.

În iulie 2019, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că viitoarele măsuri economice ale Guvernului vor fi luate doar după o prealabilă consultare cu partenerii sociali.

„Bine, nu putem mulţumi pe toată lumea, este normal ca atunci când iei o decizie, unii să se bucure, alţii să fie mai puţin bucuroşi. Dar este important să avem acest dialog, să ascultăm şi părerea celorlalţi, să le explicăm de ce am luat această măsură, pentru ca toată lumea să înţeleagă care este sensul în care vrem să mergem”, a explicat şeful Guvernului.

Printre măsurile vizate se numără: majorarea accizei la ţigarete, reducerea numărului de posturi de secretari de stat în ministere, eliminarea sporului pentru condiţii grele şi vătămătoare și taxarea pensiilor care nu se bazează pe contributivitate.

Majorarea accizei la ţigarete

Acciza la ţigarete se va majora, începând din septembrie, de la 483,74 lei/1.000 de ţigarete, la 503,97 lei/1.000 de ţigarete. Guvernul susţine că este vorba despre o „compatibilizare cu o directivă europeană”, iar impactul va fi de 159 milioane de lei în patru luni.

Compania producătoare de ţigarete JTI România consideră, însă, că intenţia Guvernului de a devansa mărirea accizei cu şapte luni, începând cu septembrie, aruncă în aer predictibilitatea fiscală şi planurile de afaceri.

„Din nou, ca de atâtea ori când Guvernul are nevoie de bani pe termen scurt, industria tutunului devine pedepsitul de serviciu. Din nou, se face politică pe termen scurt şi pe genunchi. Acest hei-rupism dăunează grav mediului economic, pentru că planurile de afaceri sunt date peste cap”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România.

Producătorul a trimis, de altfel, o scrisoare Ministerului Finanţelor în care a solicitat să ţină cont de „cerinţele legislaţiei europene în domeniul accizelor la ţigarete”.

Reducerea posturilor şi taxarea pensiilor speciale

Ordonanţa de Guvern prevede şi reducerea cu 50% a posturilor de secretari de stat la nivelul ministerelor şi a cabinetelor acestora. Drept urmare, toate ministerele trebuie ca de la data publicării în Monitorul Oficial a OUG, să vină cu HG pentru reducerea schemei în 30 de zile.

În prezent, există o normativă ce reglementează doar funcţiile publice, şi prevede ca funcţiile de conducere să reprezinte maximum 12% din posturile de execuţie, minimum 25 de posturi pentru o direcţie etc, şi aceasta va fi extinsă la toate instituţiile, deoarece există cazuri de director cu trei subordonaţi.

În acelaşi timp, posturile vacante din sectorul bugetar vor fi blocate, cu excepţia Sănătăţii, Educaţiei, Poliţiei, iar sporul de 15% din salariul de bază pentru condiţii grele şi vătămătoare va fi abrogat. Pentru medici, profesori, magistraţi şi poliţişti, sporul se transformă în sumă fixă, dar vor exista discuţii cu sindicatele.

Executivul lucrează la definitivarea formei finale în ceea ce priveşte taxarea pensiilor speciale. La ora actuală, pentru o pensie specială sub 2.000 de lei impozitul este zero; peste 2.000 lei impozitul este de 10%; între 7.000 de lei şi 10.000 de lei impozitul este de 30% pe suma care depăşeşte 7.000 de lei şi de 900 lei plus 50% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 de lei.

De exemplu, în cazul unei pensii speciale de 18.500 lei: 2.000 de lei plafon lunar neimpozabil conform Codului Fiscal, rezultă 16.500 lei suma luată în calcul. Impozitul pe venitul din pensie 16.500X10=1.650 lei. Taxa va fi de 900+50%X(16.850 – 10.000)=4.325 lei. Cea mai mare pensie este în prezent de 74.219 lei, în Argeş.

Ce spune ministrul Finanţelor

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, recent, într-o conferinţă de presă, că „nu are darul de a pune taxe şi impozite”, dar că majorarea accizei la tutun a fost necesară pentru armonizarea unei Directive Europene, altfel România risca deschiderea unei proceduri de infringement.

„La acciza pe tutun este vorba de notificări venite din partea Comisiei Europene sub ameninţarea deschiderii unui infringement pentru România pentru nearmonizarea sau neactualizarea cu directiva respectivă. Nu face Ministerul de Finanţe – şi v-am mai spus şi o repet în continuare – nu am darul de a pune taxe şi impozite. Oricât s-ar strădui unii şi alţii să îmi bage pe gât OUG 114, oricât ar dori unii şi alţii, când discutăm concret, dar concret, nu au niciun fel de argument. Nu îmi plac taxele şi impozitele şi nu am să cresc nici numărul, nici cuantumul lor. Oricâţi nebuni ar scrie pe Facebook, oricâţi habarnişti o să întâlniţi şi o să vă spună fel de fel despre mine, nu au argumente. Întrebaţi-i de argumente concrete”, a spus Eugen Teodorovici.

Notificarea a venit de la comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

Decizia privind accizarea băuturilor răcoritoare a fost luată de ministerul de resort după studiile pe care le-a făcut în România şi nu de Ministerul Finanţelor, a explicat Eugen Teodorovici. Întrebat despre sporul de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare acordat unor categorii de bugetari, oficialul MFP a răspuns că „nu intră acum în discuţie”. 

Totodată, măsura impozitării pensiilor speciale nu a fost inclusă în proiectul de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicat marţi pe site-ul MFP, pentru că reprezintă un mecanism la care încă se lucrează şi va fi trimis în Parlament în perioada următoare.

Impact bugetar de 3,3 miliarde de lei

Autorităţile estimează un impact bugetar de 3,3 miliarde de lei în următorii patru ani în urma aplicării OUG privind măsurile fiscal-bugetare.

Creşterea accizei pentru ţigarete va aduce bugetului venituri suplimentare de 159,4 milioane de lei în 2019, 699,6 milioane de lei în 2020 şi 857,4 milioane de lei în 2021. Acciza nearmonizată care va fi aplicată băuturilor răcoritoare cu conţinut ridicat de zaharuri va aduce un plus de venituri de 320 milioane de lei în acest an.

De asemenea, reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, precum şi a numărului de posturi din cabinetele demnitarilor va reduce cheltuielile cu 7,1 milioane lei în anul 2019 şi cu 21,3 milioane lei la nivelul unui an bugetar. Actul normativ prevede şi schimbarea regulilor de angajare în sistemul bugetar, urmând să fie aplicat principiul „unul la trei”, respectiv la trei posturi devenite vacante un post ocupat.

Impactul măsurilor pentru 2019 este de 510,983 milioane de lei, pentru 2020 – 797,555 milioane de lei şi pentru 2021 – 955,355 milioane de lei. Pentru anul 2022, impactul este 998,255 milioane de lei.