Alarmă pentru economia României și a județului Brașov: Construcțiile ne țin în viață, dar fabricile se închid. Ce se întâmplă în 2027 cu gazele din Marea Neagră și banii pentru apărare
Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) conturează un tablou economic plin de contraste în toamna anului 2026: România se află în mijlocul unui boom al construcțiilor, în timp ce industria traversează cea mai lungă perioadă de scădere din ultimul deceniu. Deși prognozele pentru 2027 indică o revenire a creșterii economice spre 2%, o analiză a casei de consultanță Frames arată clar că modelul actual, bazat aproape exclusiv pe fonduri europene turnate în beton și infrastructură, și-a atins limitele.
2025: Anul în care motorul economic a început să se gripeze
Revizuirea datelor INS arată că Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu doar 0,8% în termeni reali (ajungând la un nivel nominal de 1.929,9 miliarde lei). Deși cifrele au fost ajustate ușor în sus față de estimarea provizorie, tendința generală marchează al treilea an consecutiv de încetinire economică:
- 2022: +4,9%
- 2023: +2,5%
- 2024: +1,1%
- 2025: +0,8% (cel mai slab ritm din 2020 încoace)
Ce a susținut economia în 2025?
Toată creșterea PIB-ului s-a concentrat într-un singur sector:
- Construcțiile: Au generat singure 0,7 puncte procentuale din creșterea de 0,8%, cu o majorare a volumului de activitate de 6,9%. Ponderea lor în PIB a urcat la 10,7%, cântărind cât două treimi din întreaga industrie.
- Alte sectoare pe plus: IT&C (+4,3%, contribuție de 0,3 p.p.) și agricultura (+6,9%, contribuție de 0,2 p.p.).
- Sectoare pe minus: Industria (care generează 16,7% din PIB) a scăzut cu 0,1%, comerțul și HoReCa au coborât cu 0,4%, iar serviciile profesionale au scăzut cu 4,1% (-0,3 p.p. la PIB).
Pe partea de cerere, investițiile au rămas principalul sprijin (+3,6%), în timp ce consumul populației a stagnat (+0,5%), iar exportul net a frânat PIB-ul din cauza importurilor mai mari decât exporturile.
„Practic, toată creșterea economică a venit din construcții. Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită”.
– Adrian Negrescu, managerul Frames
Tabloul anului 2026: Industria pierde un sfert din valoare
În al doilea trimestru din 2026, valoarea adăugată reală din industrie a coborât la 74% din nivelul anului 2019, semnalând o pierdere de un sfert din valoarea de dinaintea pandemiei. Diferența dintre producția raportată și valoarea adăugată arată că firmele produc încă volume, dar câștigă tot mai puțin sub presiunea costurilor mari la energie, forță de muncă și finanțare. În primele șapte luni din 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%, energia fiind singurul segment pe plus.
La polul opus, activitatea din construcții a crescut cu 12,3% în primul semestru din 2026, fiind cu 60% peste nivelul din 2019 și rămânând cel mai mare contributor pozitiv la PIB. În schimb, comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 3,9% în prima jumătate a anului din cauza majorării TVA și a scăderii puterii de cumpărare, iar consumul populației s-a contractat cu 2,5%.
Efectul cumulat indică o economie care a stagnat în trimestrul al doilea și a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026, fiind menținută pe linia de plutire exclusiv de investiții (+10,9%), finanțate în principal din fonduri PNRR și de coeziune.
Ce rezervă anul 2027: Patru piloni ai unei posibile reveniri
Majoritatea prognozelor macroeconomice anticipează o reluare a creșterii economice în 2027, cu estimări cuprinse între 1,7% și 2,5%. Această diferență depinde direct de patru factori structurali:
- Schimbarea surselor de investiții: PNRR s-a încheiat la 31 august 2026 (România mai are de încasat ~7,5 miliarde euro pentru proiecte în derulare). Ștafeta trece la Fondurile de Coeziune 2021–2027 (utilizabile până în 2029), unde se estimează o creștere medie a investițiilor de 2,7% pe an.
- Programul SAFE și apărarea: România beneficiază de împrumuturi SAFE de 16,7 miliarde de euro pentru apărare (2,5 miliarde de euro deja intrate în august 2026). Contractele pentru elicoptere, blindate Piranha, radare și drone prevăd clauze de cooperare industrială care pot aduce comenzi directe fabricilor românești.
- Gazele din Marea Neagră (Neptun Deep): Prima extracție este estimată pentru 2027, proiectul urmând să dubleze producția internă și să plaseze România pe primul loc în UE la producția de gaze, reducând costurile energetice pentru industrie.
- Relansarea consumului și ieftinirea creditelor: Inflația a scăzut la 6,17% în august 2026, iar BNR estimează revenirea în intervalul-țintă la finalul lui 2027. Această scădere poate permite reducerea dobânzii-cheie (blocată la 6,5%) și refacerea salariului real.
Principalele riscuri și perspectiva mediului de afaceri
Printre principalele vulnerabilități menționate de analiști se numără instabilitatea politică, presiunea pe curs și pe ratingul de țară, continuarea consolidării fiscale și riscul de neîndeplinire a unor jaloane din PNRR.
Conform unui studiu realizat pe 300 de companii cu afaceri între 1 și 50 milioane euro:
- 44% dintre manageri consideră instabilitatea fiscală și legislativă principala lor îngrijorare.
- 40% se tem de creșterea taxelor.
- 50% mizează totuși pe o creștere a cifrei de afaceri în 2027.
- 36% intenționează să investească în echipamente și capacități noi de producție.
O revenire a PIB-ului peste pragul de 3% în 2027 rămâne condiționată de implementarea unei politici industriale clare, de reducerea costurilor energetice și de predictibilitate fiscală. Soluția pe termen lung nu mai depinde doar de volumul fondurilor europene, ci de capacitatea statului de a transforma aceste resurse în capacități de producție locale.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
