Vânzările online, un prilej pentru escroci de a folosi „metoda nigeriană”, cunoscută şi drept „frauda 419”

Avântul pe care l-au luat vânzările online a fost un prilej pentru escroci de a dezvolta diverse scenarii prin care să obţină ilicit bani sau produse electronice şi electrocasnice. Una dintre metodele la care braşovenii sunt sfătuiţi să fie atenţi, pentru a nu deveni victime ale infractorilor, este cea „nigeriană”, cunoscută şi drept „frauda 419”.

Victimele primesc oferte de cumpărare pentru diverse bunuri (camere video, aparate de fotografia, laptopuri etc.) pe care le scot la vânzare pe site-uri de profil, iar pentru a fi convinse să trimită obiectele înainte de a primi banii, li se trimit aşa-zise dovezi că suma a fost depusă într-un cont bancar. În realitate, escrocii folosesc documente false, iar odată trimise produsele, victimele rămân cu paguba.

Credea că şi-a găsit client în Anglia

Aşa era să i se întâmple unui bărbat care părea să fi fost contactat de o femeie din Anglia care dorea să cumpere de la el un aparat de fotografiat pentru a-l face cadou fiului ei.
Totul a început de la un anunţ pe site de specialitate pe care bărbatul l-a postat, pentru a vinde cu 1.400 de lei aparatul foto. La scurt timp, el a fost contactat pe mail de o anume Tereska Johnson din Southampton, Anglia, care a explicat că va achita atât costul aparatului, cât și contravaloarea transportului (300 de lei) până în Anglia.

Cumpărătoarea i-a precizat că vrea să cumpere cât mai repede aparatul de fotografiat, pentru că-l va da drept cadou fiului ei, de ziua lui. Astfel, a cerut contul bancar al românului, apoi i-a trimis un document ce părea emis de Lloyds Bank. Citind cu atenție documentul, în care se preciza că o anume Sandra Martin (nu Tereska Johnson) a despus suma de 1.700 de lei într-un cont, omul a intrat la idei.

„Am primit un e-mail de la Lloyds Bank, prin care menționau că banii vor fi transferați băncii din România atunci când le voi transmite codul de urmărire a coletului. Având în vedere faptul că suma depusă și de plătit era menționată în lei, dar și că adresa de e-mail nu avea o structură firească (LLoydsBank.uk.co@fastservice.com), nouă ni s-a părut dubios și am încercat să luăm legătura cu banca. Am discutat cu banca și nu a putut să ne ofere informații despre persoana menționată ca fiind cea care a transmis banii, aceste date fiind confidențiale. În schimb, ni s-a spus că ei nu trimit niciodată astfel de e-mail-uri și cu siguranță este vorba de o înșelăciune. Ne-au mai spus că au mai fost sunați cu probleme asemănătoare și că ne roagă să le dăm și lor e-mail-ul primit pentru a începe o investigație”, a povestit bărbatul pentru gds.ro.

Ambalaje cu… hârtii

Mai des însă se întâmplă ca internauţii să fie escrocaţi atunci când vor să cumpere produse electronice de pe internet. În mai toată ţara s-au înregistrat cazuri în care oameni de bună credinţă au trimis bani aşa-zişilor vânzători şi au primit în schimb ambalaje în care se aflau doar bucăţi de hârtie şi carton.
Pentru a nu ajunge în asemenea situaţii, braşovenii sunt sfătuiţi să achite contravaloarea bunurilor doar după ce verifică atent ce se află în colet. Persoanelor care scot la vânzare diverse produse pe internet li se recomandă să verifice dacă banii au fost viraţi cu adevărat în cont şi doar apoi să livreze bunurile.