Operațiunea JUPITER 4 – Percheziții și la furnizori de energie electrică suspectați de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălarea banilor

În această dimineață au loc opt percheziții domiciliare, în București, într-un dosar penal vizând furnizori de energie electrică suspectați de înșelăciune și spălarea banilor. Descinderile au loc în cadrul Operațiunii JUPITER 4.

„În cursul zilei de astăzi, în cadrul «Operațiunii Jupiter 4», procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, efectuează 8 percheziții domiciliare pe raza municipiului București, la sediile sociale aparținând unui număr de 4 societăți comerciale având ca obiect de activitate comercializarea și furnizarea energiei electrice, precum și la locuințele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de «înșelăciune cu consecințe deosebit de grave» și «spălare a banilor». Efectuarea perchezițiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârșirea acestor infracţiuni”, a anunțat PÎCCJ.

În fapt, se reține că în perioada aprilie – august 2022, societățile dintr-un anumit grup au desfășurat o serie de operațiuni pe piața energiei electrice care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat între societățile din cadrul grupului.
„Persoanele juridice implicate au fost X.E. S.A., E.M. S.R.L., S. S.R.L. și L.E. S.R.L., fiecare având un rol specific în circuitul de tranzacții”, se arată în comunicatul PÎCCJ.

Obiectivul principal al acestor operațiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de O.U.G. nr. 27/2022. Astfel, E. M. S.R.L. a solicitat decontări pentru lunile mai– august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar S. S.R.L. de 295.354.585 lei.

Preț crescut artificial pentru a beneficia maxim de mecanism

„Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societățile au căutat să crească artificial prețul mediu de achiziție pe care îl raportau autorităților. Astfel, S.C. E. M. și S.C. S. au achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a fost vândută către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup. În acest sens, X. E. și L. E. jucau rolul de intermediar, preluând energia la prețuri mai mari și revânzând-o mai departe către E. M. și S. contribuind la creșterea prețului mediu raportat.
Tranzacțiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creșterea prețului mediu de achiziție pentru E. M. S.R.L. și S. S.R.L., în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.
În esență, energia circula între firmele grupului la prețuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporționat de mari față de costul real suportat.

Astfel, s-au creat scheme de tranzacționare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. și S. S.R.L. au vândut energie către X. E. S.A. la preț de 460 lei/MWh, iar X. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la prețuri între 800 și 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. și S. S.R.L. la prețuri între 933,45 și 3578,93 lei/MWh.

Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către X. E. S.A. la prețul de 439,68 lei/MWh, X. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ și influențând astfel prețul mediu de achiziție raportat în cererile de decontare către bugetul de stat.

Această «rotire» a energiei între societățile din cadrul grupului a permis E.M. și S. să raporteze un preț mediu de achiziție mult mai ridicat decât cel real de pe piață.
Creșterea prețului mediu de achiziție a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat”, se detaliază în comunicat.

Creștere artificială și a portofoliului de clienți

În paralel, societățile au crescut rapid portofoliul de clienți, preluând consumatori de la X. E. și raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienților a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulți clienți și cu cât era mai mare prețul mediu de achiziție, cu atât suma compensată era mai mare.

Operațiunile desfășurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puțin 50% din necesarul portofoliului prin producție proprie sau contracte la termen, și nu de pe piețe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat.

Această strategie a combinat coordonarea între societăți, creșterea artificială a portofoliului de clienți și utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câștiguri rapide.
În concluzie, activitatea grupului „X” între lunile aprilie și august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieței și a mecanismelor de compensare, prin tranzacții intragrup și creșterea artificială a prețului energiei, toate în scopul maximizării profiturilor pe seama bugetului de stat.

Facem precizarea că percheziţia domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedurăpenală, în vederea descoperirii și strângerii probelornecesaresoluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, săînfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.