Constantin Niță, aproape de eliberarea condiționată

Constantin Niță, aproape de eliberarea condiționată.

Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță (68 de ani), se pregătește deja pentru liberarea condiționată, la mai puțin de 9 luni de când a fost trimis după gratii pentru trafic de influență, scrie Ziare.com.
Niță a intrat la pușcărie pentru 6 luni în 2019, de unde l-au scos deciziile CCR pe tema completurilor ilegale, iar în noiembrie 2022 a intrat din nou pentru a executa restul de pedeapsă, până la 4 ani. Pedeapsa de 4 ani a lui Constantin Niță înseamnă 1.461 de zile, dar pentru că are peste 60 de ani, fostul ministru trebuie să execute doar jumătate, adică 730 de zile. La socoteală se pun cele 266 de zile executate din noiembrie 2022 până în prezent, plus cele 6 luni deja executate în 2018 (mai precis 182 de zile), așa că fostul ministru a ispășit 448 de zile. Calculul nu include zilele-câștig obținute de Constantin Niță prin muncă și nici cele socotite ca executate urmare a condițiilor improprii. Judecătoria Miercurea Ciuc a declinat către Înalta Curte cererea lui Constantin Niță prin care solicită judecătorilor să constate „intervenția unei legi penale noi”. Instanța supremă va dezbate procesul lui Constantin Niță pe data de 14 septembrie.

Fostul ministru social-democrat al Energiei s-a întors la închisoare după ce Înalta Curte i-a respins în noiembrie 2022 o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de condamnare din iunie 2018. Atunci, tot Înalta Curte îl condamnase pe Niță la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență, mai exact pentru că îi ceruse afaceristului Tiberiu Urdăreanu de la UTI un „comision” de 5% dintr-un contract bănos cu Primăria Iași, condusă la vremea respectivă de Gheorghe Nichita (condamnat și el la 5 ani de pușcărie într-un alt dosar).
Constantin Niță a executat șase luni de pedeapsă, apoi a fost pus în libertate, deoarece Curtea Constituțională a constatat nelegala compunere a completurilor de judecători de la Înalta Curte. Decizia de eliberare a venit în cadrul unei contestații în anulare, pe care fostul ministru a pierdut-o într-un final, în noiembrie 2022.O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene l-a băgat pe Niță înapoi după gratii, la fel ca în cazul Elenei Udrea în Dosarul Gala Bute, care obținuse și ea anularea condamnării de 6 ani.
„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, arătau judecătorii CJUE.
În prezent, Constantin Niță cere aplicarea legii mai favorabile, cu referire la decizia CCR care a generat „marea prescripție” – o hotărâre criticată la rândul ei de CJUE pe data de 24 iunie 2023.
„Soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii. Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile”, arată ultima decizie a CJUE.
De asemenea, Constantin Niță vorbește în cererea depusă în instanță despre condițiile eliberării înainte de termen, deoarece deținuții cu vârsta de peste 60 de ani au dreptul de a scăpa de pușcărie după executarea a jumătate din pedeapsă. La calcului fracției se iau în considerare perioada deja executată (cele 6 luni din 2018) și zilele-câștig obținute prin muncă.

Acuzațiile DNA

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.Niţă a intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, susţineau procurorii.

Mai multe citiți aici.