BRAŞOV. Primar găsit în conflict de interese de către Agenția de Integritate

Agenția Națională de Integritate (ANI) anunță într-un comunicat că a constatat starea de incompatibilitate şi existența conflictului de interese de natură administrativă în cazul a 18 foști și actuali aleși locali.

Printre aceștia figurează și primarul comunei Bunești, Mircea Pălășan (PNL) – foto 2.

Reprezentanții ANI susțin că, în perioada deținerii mandatului de primar 2012 – 2016, Pălășan a întocmit și semnat proiectele a două hotărâri ale Consiliului Local Bunești cu privire la întocmirea, respectiv aprobarea PUZ pentru imobilul proprietatea sa. Totodată, acesta a semnat avizul favorabil și avizele de oportunitate cu privire la elaborare PUZ pentru același imobil, documente ce au stat la baza eliberării certificatului de urbanism de către Consiliul Județean Brașov și ulterior vor sta la baza eliberării autorizației de construire a unei pensiuni agroturistice pe terenul pentru care acesta a constituit drept de superficie în favoarea fiicei sale, urmând ca aceasta să construiască pensiunea agroturistică cu finanțare din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurară (FEADR).

De asemenea, primarul Pălăşan ar fi întocmit și semnat proiectul hotărârii Consiliului Local privind atribuirea directă a pășunilor comunale către membrii colectivității locale, în baza căruia Consiliului Local Bunești a închiriat pajiști pentru pășunatul animalelor, pe o durată de 10 ani, șieși și fiicei sale.

Prin folosirea acestor pajiști închiriate, primarul și fiica sa au desfășurat activități agricole (creșterea animalelor), au încasat subvenții pentru agricultură în cuantum de 239.576 lei, iar Pălașan a realizat și venituri din activități agricole.

Astfel, primarul Mircea Pălășan a încălcat dispozițiile art. 70 şi art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispozițiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004.

Art. 70 din Legea nr. 161/2003: „Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”;

Art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003: „(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I”;

Art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004: „Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice locale din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv”;

„Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris”, se arată în comunicatul ANI. Patru dintre aceștia, printre care și Mircea Pălășan, nu au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.     

Mircea Pălășan este primar din 2004 și a fost reales în 2016.                                                             
„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective […]”.
„Persoana […] față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”, mai informează Agenția Națională de Integritate.