Aristotel Căncescu, eliberat din închisoare / Curtea de Justiție a UE, sesizată în alt dosar al său

Aristotel Căncescu, eliberat din închisoare. Curtea de Apel Braşov a decis, luni, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări preliminare, într-un dosar în care este judecat, pentru fapte de corupție, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.
Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, CABv a admis sesizarea CJUE în alt dosar al lui Căncescu, tot cu întrebări preliminare. Detalii, aici.
Este cel în care fostul președinte al CJ a fost condamnat la aproape 9 ani de închisoare, alături de mai mulți inculpați. Printre ei, cu pedeapsă de șapte ani închisoare cu executare, e Sebastian Grapă. Acuzațiile sunt de dare și primire de mită pentru locuri eligibile pe listele de candidați ale PNL Brașov. Detalii, aici.
Dosarul a fost pus în așteptare. Judecata se va relua după venirea răspunsurilor pe cale oficială de la CJUE.

Pentru ce era pedeapsa

În alt dosar, Aristotel Căncescu, fostul președinte PNL și al Consiliului Județean Brașov, a primit anul trecut o pedeapsă de 7 ani și 10 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii DNA au arătat, în rechizitoriu, că faptele s-ar fi desfăşurat în perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014.

Aristotel Căncescu şi Radu Petru Ispas (în calitate de administrator public al judeţului Braşov) s-ar fi folosit de funcţii pentru interesele proprii şi ale firmelor Gotic şi Ramb Sistem, respectiv ale persoanelor care le administrau. Căncescu se afla în Penitenciarul Codlea din 1 februarie 2022, data de la care a rămas definitivă sentința dată în aprilie 2020 de Tribunalul Brașov.
În 22 noiembrie 2022, Căncescu a făcut cererea de suspendare a pedepsei, respinsă, după mai multe amânări, pe 31 ianuarie 2023. Acum, însă, i-a fost admisă.

Care sunt nelămuririle magistraților

Și în acest dosar, judecătorii au decis, în baza art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), admiterea cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov şi au dispus sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu trei întrebări preliminare. Acestea se referă tot la prescripția răspunderii penale.
„1. Prevederile art. 19 alin. 1 paragraful 2 din T.F.U.E., art. 325 paragraful 1 din T.F.U.E., art. 2 alin. 1 din Convenţia PIF şi Decizia 2006/928/CE a Comisiei, trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională prin care s-a constatat retroactiv lipsa cazurilor de întrerupere a cursului prescripţiei, în condiţiile existenţei unei jurisprudenţe generalizate şi de durată a instanţelor naţionale, inclusiv a instanţei supreme, şi dacă prin aplicarea respectivei decizii s-ar ajunge la un risc sistemic de impunitate prin redeschiderea unui număr semnificativ de cauze penale judecate definitiv şi pronunţarea, într-o cale extraordinară de atac, a unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei?

Supremaţia dreptului european

2. Dacă principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la Decizia 2006/928/CE a Comisiei şi art. 49 alin. 1 teza III (principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, se opun reanalizării, în faza de executare a pedepsei, prin intermediul unei căi extraordinare de atac, a prescripţiei răspunderii penale în condiţiile în care formularea respectivei căi de atac este consecinţa unei decizii ale Curţii Constituţionale, pronunţată ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, prin care este răsturnată o jurisprudenţă generalizată şi de durată a instanţelor naţionale, şi dacă în acest fel este afectat caracterul disuasiv şi efectiv a pedepsei, precum şi securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice?

3. Principiul supremaţiei dreptului european prin raportare la art. 53 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene permite aplicarea unor standarde naţionale de protecţie, cum ar fi cel din litigiul principal, garantate de dreptul intern al statului membru, rezultat în urma efectelor atribuite deciziilor Curţii Constituţionale dacă în acest mod este afectat aplicarea eficientă a dreptului Uniunii Europene pe teritoriul statului membru?”

Pus de îndată în libertate

Potrivit încheierii publicate pe portalul instanţei, până la primirea răspunsului, instanța suspendă și judecarea acestei cauze.
„Cu recurs în termen de 72 de ore de la comunicare, sub aspectul soluţiei de suspendare a cauzei. Definitivă în ceea ce priveşte soluţia de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”.

Totodată, magistrații au decis suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, în cazul lui Căncescu.
„II. În baza art. 430 Cod procedură penală, admite cererea formulată de contestatorul Căncescu Aristotel Adrian şi dispune suspendarea faţă de acesta a executării sentinţei penale nr. 44/S din data de 30 aprilie 2020 a Tribunalului Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 79/Ap din data de 01 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în dosarul penal nr. 1751/62/2015.

Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului Căncescu Aristotel Adrian de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 109/2020 emis în data de 01 februarie 2022 de Tribunalul Braşov, dacă nu este reţinut, arestat sau deţinut în altă cauză. Definitivă. Pronunţată astăzi, data de 27 februarie 2023, prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”.

Mai există un contestator, Viorel Costea, dar nu se menționează vreo decizie în ceea ce-l privește.