Schimbarea orei ne afectează. Cinci trucuri pentru a ne adapta mai ușor

Schimbarea orei ne afectează. Trecerea la ora de iarnă (care e cea naturală, de fapt, fiind numită astfel prin opoziție cu cea de vară) are loc în această noapte, după cum anunțam deja aici.

Trebuie să dăm ceasurile înapoi cu o oră: la ora 4:00 dimineața devine ora 3:00 dimineața. Astfel, 30 octombrie devine cea mai lungă zi din acest an, având 25 de ore.

Folosirea orei de vară nu mai e eficientă

Schimbarea orei ne afectează.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
În România a fost introdusă ora de vară în 1932.

Din 1943 a fost suspendată această trecere și reintrodusă în 1979.

Regula actuală de schimbare a orei în funcție de anotimp este în vigoare în România din anul 1997.

Ideea de a se schimba ora îi aparține politicianului american Benjamin Franklin și a fost pusă în aplicare în 1784. Austro-Ungaria și Imperiul German au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916.

„Ora de iarnă” este ora oficială a oricărui stat de pe glob, ora de vară fiind cea vinovată pentru „dereglarea” ceasurilor, e drept, pentru un scop nobil, acela de a economisi energia electrică necesară pentru iluminatul public şi privat prin folosirea eficientă a luminii Soarelui pentru activităţile curente.

Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut pentru a economisi energie, în special în vremuri de război şi în timpul crizei petroliere din anii 1970.

Ora de iarnă este considerată ora standard

Ora de iarnă este considerată însă ora standard, ora naturală, și chiar s-a pus problema oficial la nivelul Uniunii Europene ca ora să nu mai fie schimbată, o idee agreată de foarte mulți oameni, care sunt bulversați de această decalare a rutinei zilnice, resimțind-o inclusiv la nivel fizic.

Schimbarea orei a fost introdusă pentru a economisi energie, dar unele țări au considerat că în epoca actuală nu mai este o măsură la fel de eficientă.

În 2018, și Comisia Europeană a propus să se renunțe la această măsură începând cu 2021.

Urma ca fiecare țară să-și anunțe preferința (fie ora de vară, fie cea de iarnă, pe care să n-o mai schimbe) și apoi să se stabilească un nou calendar.

Însă a intervenit pandemia și această problemă nu a mai fost scoasă pe tapet.

Cum ne afectează trecerea la noua oră

Schimbarea orei ne afectează. Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări.

Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.

În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.

De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

De ce apar perturbările

Motivul pentru care schimbarea orei ne afectează ține de ceasul nostru intern, biologic, care ne controlează funcțiile fiziologice de bază, cum ar fi foamea sau oboseala.

Acest ritm este cunoscut sub numele de ritm circadian și durează aproximativ 24 de ore. Corpul nostru nu poate face totul în același timp, așa că fiecare dintre funcțiile sale are un anumit moment în care funcționează cel mai bine.

De exemplu, înainte de a ne trezi dimineața, ceasul nostru intern ne pregătește să ne trezim. Epifiza oprește producția de melatonină, care este „hormonul somnului”.

Începe să se elibereze cortizol, un așa-zis „hormon de stres”, care reglează metabolismul.

De asemenea, respirația noastră crește, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede și temperatura corpului crește ușor.

Toate aceste procese sunt guvernate de ceasul nostru biologic intern, ale cărui multe cadrane sunt controlate de un „ceas principal” situat într-o parte a creierului numită hipotalamus.

În timp ce fiecare dintre țesuturile și organele noastre are propriul său ceas (așa-numitul ceas periferic), ceasul principal din creier are rolul de a le sincroniza pe toate și de a se asigura că toate funcționează în armonie la momentul potrivit al zilei.

Dar, de două ori pe an, acest ritm este perturbat de schimbarea orei, ceea ce face ca ceasul principal și toate ceasurile periferice să nu mai fie sincronizate.

Deoarece ritmul nostru nu are o durată exactă de 24 de ore, el se resetează zilnic cu ajutorul semnalelor ritmice din mediul înconjurător.

Cel mai fiabil și constant indiciu este lumina. Lumina controlează în mod natural ritmurile circadiene și, în fiecare dimineață, ceasul nostru principal este setat de aceasta în funcție de lumea exterioară.

Ceasul principal indică apoi ora ceasurilor periferice ale organelor și țesuturilor prin secreția de hormoni și activitatea celulelor nervoase.

Matinalii suferă mai mult acum

Atunci când ne schimbăm în mod artificial și brusc ritmurile zilnice, ceasul principal se mișcă mai repede decât ceasurile periferice și din acest motiv suntem deranjați.

Ceasurile noastre periferice se află încă pe fusul orar anterior și experimentăm o schimbare de fus orar.

Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie.

Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit. „Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă.

Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.

Putem ajuta organismul să se adapteze

Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:
– Păstrați un ritm regulat de somn și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.

Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert.

Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
– Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni.

Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
– Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas.

De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
– Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice.

Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
– Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal.

Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză.

Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.