STUDIU. Ritmul de îmbătrânire demografică este dezastruos în majoritatea zonelor din țară, iar județul Brașov nu face excepție

Potrivit unui studiu în care s-au calculat „Dinamica indicelui de îmbătrânire demografică” (câți bătrâni peste 65 de ani avem la 100 de tineri sub 14 ani) și cel de dependență demografică (câți tineri și bătrâni avem la 100 de adulți), situația este dramatică în comparație cu 1992.

Cei doi autori ai cercetării, George Secăreanu și Aurelian Giugăl, și-au prezentat concluziile într-un articol în Libertatea, iar rezultatul indică faptul că și Brașovul se află într-o situație îngrijorătoare.

Potrivit celor doi autori au studiului, la nivel național, valoarea indicelui de îmbătrânire demografică era în anul 1992 de 47,7, în anul 2007 a ajuns să fie 93,4, iar în prezent este 120. Brașovul a ajuns de la sub 40 în anul 1992 la peste 108 în 2022.

După cum am precizat mai sus, anii de reper pentru studiu au fost:
-1992, întrucât acesta arată imaginea de ansamblu a unei societăți în primii ani de democrație
-2007, întrucât surprinde situația țării la data aderării la Uniunea Europeană
-2022, anul care ilustrează imaginea la zi a celor doi indicatori.
Indicele de îmbătrânire arată perspectiva de viitor din punct de vedere demografic a unui județ, iar indicele dependenței demografice arată capacitatea de susținere, din punct de vedere numeric, a populației adulte asupra celorlalte două categorii.

Situația în 1992 și în 2007

Indicele de îmbătrânire demografică în anul 1992 varia între 29,5 (Constanța) și 86,7 (Teleorman), deci o amplitudine a valorilor de 57,1. Pe atunci, nu existau județe cu valori de peste 100, ceea ce denotă o stabilitate demografică.
Din punct de vedere geografic, cele mai mici valori erau în Dobrogea, în unele județe din Moldova, nordul și sudul Ardealului. Motivele țin de efectele politicii pro-nataliste implementate de către regimul comunist, o amprentă puternică asupra numărului populației tinere având-o Decretul 770 din 1.10.1966.
Potrivit analizei făcute în libertatea.ro, rezultatele cele mai mari înregistrate în 1992 abia pot fi comparate cu cele mai mici obținute în 2007 și 2022.
La nivelul anului 2007, atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, problemele sociale la nivel demografic au început să se acutizeze.
Din cele 42 de județe, 14 județe au avut o valoare a indicelui de îmbătrânire demografică de peste 100, fiind mai mulți bătrâni decât tineri. Teleormanul și-a păstrat valoarea cea mai mare din șirul de date (147,5), în timp ce județul Bistrița-Năsăud a înregistrat valoarea cea mai mică (69,1).
Îmbătrânirea populației ține de fenomene precum cel al migrației la nivelul județelor subdezvoltate.
Cele mai mari creșteri ale indicatorului de îmbătrânire demografică le identificăm în județele: Constanța (168,9%), Brașov (151,5%), Municipiul București (141%), Brăila (132,5%) și Galați (127,6%). Astfel, în 2007 indicele de îmbătrânire ajunsese la aproximativ 100, în județul Brașov, de la sub 40 în 1992, potrivit studiului.
La polul opus, județele ce au avut o creștere mai mică a indicatorului de îmbătrânire demografică sunt: Arad (50,1%), Giurgiu (55,4%), Sălaj (61,8%), Bihor (64,6%) și Mehedinți (66,6%).

Catastrofa demografică, vizibilă în 2022

Dacă în 1992 nu aveam niciun județ a cărui valoare să fie peste 100, în prezent mai sunt doar cinci județe cu valori sub 100, respectiv Ilfov (74,5), Iași (80,7), Suceava (84,2), Vaslui (89,1) și Bistrița-Năsăud (95,7), potrivit autorilor studiului. Valorile sunt explicate prin poziția periurbană pe care județul Ilfov o are față de Capitală (și avantajele aferente), în timp ce o parte din județele din zona Moldovei au prezentat o tendință a curentului populaționist.
Cele mai mari valori le întâlnim în județele: Teleorman (188), Vâlcea (184,5), Brăila (165,9), Caraș-Severin (161,5) și Olt (156). Brașovul a înregistrat o nouă creștere, comparativ cu 2007, respectiv cu 1992, numărul vârstnicilor depășindu-l pe cel al tinerilor (indicele fiind de cel puțin 108). În fapt, potrivit datelor publicat, indicele de îmbătrânire demografică în județul Brașov este cuprins între 108 și 115.
Dacă în 2007, diferența dintre cea mai mare valoare și cea mai mică valoare era de 78,3, în 2022, aceasta a ajuns la 113,5.

Printre altele, cauzele îmbătrânirii demografice țin de modul defectuos al statului de a încuraja creșterea natalității, de a planifica investițiile, astfel încât să ofere locuri de muncă și acces la inovații pe toată suprafața țării.

La nivel național, valoarea indicelui de îmbătrânire demografică era în anul 1992 de 47,7, ajungându-se în anul 2007 să fie de 93,4, iar în prezent la 120.
Probabil că una din cele mai mari probleme societale din viitorul apropiat va fi presiunea pusă pe sistemul public de pensii.

Mai multe date – AICI