Praznicul împărătesc al Schimbării la Față

Creștinii ortodocși, romano-catolici și greco-catolicii prăznuiesc astăzi Schimbarea la față a Mântuitorului Hristos. Tot astăzi, în calendarul popular se sărbătorește Preobrajenia, ziua în care vara își întoarce fața spre toamnă.

Schimbarea la Față a Mântuitorului („Preobrajenia” în limba slavă) este una dintre cele mai mari sărbători creștine, numărându­se printre praznicele împărătești (cele închinate lui Iisus Hristos), cu dată fixă, fiind celebrată în fiecare an în 6 august și comemorând evenimentele petrecute acum aproape 2.000 de ani pe muntele Taborului, unde Iisus Hristos își dezvăluie dumnezeirea, măreția și atotputernicia sa înaintea ucenicilor săi, Petru, Iacob și Ioan. Schimbarea la Față, prin evenimentele care se derulează pe muntele Taborului, devine, ca la Botezul Domnului, o „Epifanie” sau „Teofanie” (Arătare a lui Dumnezeu): Tatăl din Cer Îl numește pe Hristos „Fiul Meu Cel Iubit”, și poruncește să fie ascultat, Fiul Se schimbă la față, iar Duhul Sfânt, în chipul norului luminos, îi umbrește pe El și pe ucenicii săi. Pentru fiecare creștin în general și pentru ortodocși în special, praznicul de astăzi se constituie într­un nou început al existenței naturii umane, îndumnezeite prin harul necreat revărsat în lume, prin iluminarea interioară născută din lumina de pe Tabor.

Vara se întoarce spre toamnă
În istoria creștinătății, această sărbătoare este mai nouă, de aceea nu se suprapune cu vreo sărbătoare din calendarul popular, Preobrejenia fiind doar denumirea slavă. S-au născut unele tradiții legate de fenomenele meteorologice. Astfel, Probejenia marchează hotarul dintre vară și toamnă în calendarul popular românesc, a întoarcerii verii cu fața spre toamnă. La Preobrajenie frunza codrului începe
să-și schimbe culoarea, iarba nu mai crește, pleacă primele păsări migratoare, iar scăldatul devine interzis. Tot în această zi se fac observații meteorologice în legătura cu toamna ce urmează. În popor există credința că acela care se roagă să scape de un viciu, de o patimă, în această zi, va reuși. Își pot sărbători onomastica cei cu numele David sau Cristina. Dată fiind importanța sărbătorii, deși e Postul Adormirii Maicii Domnului, se dă dezlegare la pește și se obișnuiește să se ducă la biserică și struguri pentru pomenirea morților. Fetele se spală pe cap în această zi și sunt recoltate multe plante și fructe de leac. Creștinii brașoveni pot sărbători la orice lăcaș de cult, însă, praznicul va fi celebrat cu mai multă râvnă în bisericile care au acest hram, cum sunt biserica din cartierul Astra, de la Micșunica, dar și cea din Codlea, unde sunt aduse moaște ale unor sfinți, dar și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Kiev.