Duminică este zi de sărbătoare, dar cu post

În fiecare an, în 29 august, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoarea fiind întâmpinată cu post și rugăciune, în amintirea celui mai aspru postitor și zelos propovăduitor al credinței. 

„Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” este una dintre cele mai importante sărbători consacrate sfântului, cel identificat de profețiile mesianice drept „Înaintemergătorul Domnului” și devenit Botezătorul Mântuitorului și unul dintre cei mai străluciți sfinți ai Împărăției lui Dumnezeu. Este ultimul praznic important, cu care se încheie anul liturgic în Biserica Ortodoxă. Tatăl său, Zaharia, era slujitor al Templului, iar mama sa, Elisabeta, era verișoara Maicii Domnului. Nașterea Sf. Ioan a fost în strânsă legătură cu Mântuitorul Hristos și a fost deopotrivă un eveniment miraculos, anticipat ca atare de Arhanghelul Gavriil. În jurul anului 27 după Hristos, Sf. Ioan și­a început misiunea de propăvăduire și botezare la râul Iordan, atrăgând mulți discipoli prin austeritatea vieții lui, stilul de predicare, mesajul profund și radical. Acolo pe malul Iordanului, i-au fost apropiați Sf. Apostol Andrei și Sf. Apostol Ioan Evanghelistul. Apogeul misiunii sale însă, l-a constituit momentul în care însuși Iisus a venit la Iordan, spre a fi botezat de Ioan.

Exigență morală și ascetism
Exigența morală a Sf. Ioan Botezătorul l-a iritat, însă, pe regele Irod Antipa și în special pe cumnata și concubina sa, Irodiada, fapt pentru care a fost întemnițat. Împreună cu Salomeea, fiica sa, Irodiada a elaborat o strategie vicleană prin care a obținut, în cele din urmă, decapitarea Sf. Ioan Botezătorul. Ucenicii l­au înmormântat la Sevasta (Palestina), iar de aici moaștele sale au fost strămutate, în 362 d.Hr., la Alexandria, din cauza prigoanei anticreștine a împăratului Iulian Apostatul. Pe locurile în care moaștele au poposit, creștinii au ridicat numeroase biserici ce îl au ca protector. Cultul s-a dezvoltat, iar Biserica, atât în Răsărit, cât și în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul – 23 septembrie, Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie); Prima și a doua aflare a capului – 24 februarie; A treia aflare a capului său – 25 mai, Nașterea (24 iunie); Tăierea Capului (29 august). Acest din urmă praznic este întâmpinat cu post și rugăciune, în amintirea celui mai aspru postitor și zelos propovăduitor al credinței.
Icoana sărbătorii surprinde imaginea unui profet cu înfățișarea ascetică, acoperit cu un veșmânt din păr de cămilă și înscris cu un brâu de piele, desculț, purtând în mâna dreaptă crucea biruinței, iar în mâna stângă o tipsie cu capul său tăiat. Poartă o pereche de aripi heruvimice, semn al importanței sale în ordinea cerească.

Interdicții prin tradiție
Tradiția creștină mai spune că a fost înmormântat fără cap, de teamă ca Sfântul Ioan Botezătorul să nu învie atunci când trupul se va uni cu capul. Din această cauză există și acum, prin tradiție, interdicția de a nu tăia nimic cu cuțitul sau cu toporul. Așa că, în această zi, pâinea se frânge, iar legumele se rup în bucăți. În același timp, nu se consumă fructele sau legumele care au forma unui cap omenesc (mere, pere, varza, usturoi) sau a unei cruci (nuci, pepene). Nu se bea vin roșu, acesta semănând prea mult cu sângele care a curs în acea fatidică zi. De asemenea, din același motiv, pe masă nu trebuie să se găsească fructe și legume de culoare roșie. În schimb, există obiceiul de a da de pomană mere, pere și castraveți, de sufletul celor trecuți în altă lume.      (L.J.)