Astăzi se sărbătorește Nașterea Maicii Domnului – Sântămărie Mică

Creștinii din toate Bisericile Apostolice prăznuiesc astăzi Nașterea Maicii Domnului. Aceasta e calendaristic, primul mare praznic din anul liturgic ortodox, care a început la 1 septembrie. Sărbătoarea din 8 septembrie este numită în popor Sântămărie Mică și este momentul în care, tradițional, femeile care poartă acest frumos nume își serbează onomastica, mai mult acum decât în 15 august, când e o mare sărbătoare, dar de întristare.
În Vechiul Testament, familia fără copii era socotită blestemată. Așa se considerau și Ioachim și Ana, de lângă Nazaret. Ei nu și-au pierdut încrederea în Dumnezeu și au continuat să se roage Lui stăruitor să le dea un copil. Domnul a văzut credința lor și le-a dăruit o fetiță, căreia i-au pus numele Miriam (Maria). Nume Maria înseamnă alinare, împlinire și făgăduință. Nașterea la Nazaret a Sf. Fecioare anticipează Nașterea lui Hristos și reprezintă începutul operei de mântuire a omenirii, pentru toți cei care o slăvesc pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu. Pe când sfinții ceilalți sunt, de obicei, pomeniți sau sărbătoriți o singură dată pe an, în ziua trecerii lor la cele veșnice, Sfânta Fecioară Maria e sărbătorită în chip special de mai multe ori în cursul anului liturgic. Cinstirea ei a fost inaugurată de Sf. Arhanghel Gavriil, cel care îi aduce vestea că Îl va naște pe Mesia, și cu aceleași cuvinte de binecuvântare a celei care va fi Maica Domnului o întâmpină Elisabeta, mama Sf. Ioan Botezătorul: „Bucură­te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată ești tu, între femei!” (Luca 1.28). Prima cinstire în cultul public a Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu a reprezentat-o instituirea de sărbători mari, praznice care comemorează nu numai Adormirea sa (trecerea la cele veșnice) și Intrarea sa în Biserică, dar și alte momente importante din viața sa, precum și unele minuni săvârșite prin puterea ei, chiar și după adormire.

Sântămaria Mică, hotar între anotimpuri
Septembrie e luna care, în credința populară, închide un ciclu și deschide drumul pregătirilor pentru o nouă viață. Se afla la hotarul dintre moarte și renaștere, acum fiind ceasul soroacelor. În calendarul popular, Sântămaria Mică e hotar astronomic între vară și iarnă, marcat de închiderea pământului pentru reptile și insecte, de plecarea păsărilor migratoare spre țările calde, de schimbarea pălăriei cu căciula, de târgurile și iarmaroacele unde se vindeau și se cumpărau produse specifice sezonului. Sosirea acestei zile indică țăranilor calendarul activităților practice.