Descoperiri arheologice în Cetatea Rupea

Cele mai vechi piese scoase până acum la lumină datează din secolul al XVII-lea

După mai bine de două secole, timp în care ruinele au fost lăsate în voia naturii, Cetatea Rupea a intrat în atenția autorităților regionale, în urmă cu șase luni fiind început un proiect de reabilitare și extindere a infrastructurii turistice în zonă.
Încă de la prima mușcătură a excavatorului în pământul din jurul fortăreței străvechi, istoria a început să „strige” cu putere. „Au început lucrările de restaurare și consolidare a obiectelor din cetate: Căsuța paznicului, Turnurile Slăninii, Cetății, Slujitorilor, Magazia militară și Zidul cetății. De la primele săpături s-a constatat o cantitate neașteptată de elemente ascunse, care vor aduce sensibile îmbunătățiri la valorificarea turistică a obiectivului”, ne-a declarat coordonatorul proiectului, Dana Dărăbanț.
Detalii am primit de la dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române – filiala din Cluj-Napoca, cel care supraveghează lucrările arheologice din Rupea. Așa am aflat că toată zona parcărilor exterioare a fost acoperită de urme preistorice. „Cele mai notabile și frumoase aparțin Culturii Coțofeni. În exteriorul cetății a fost descoperită locuința provizorie a unui meșter care a lucrat la cetate. Ea conținea un număr de circa 10 piese de fier diverse, precum un burghiu mare, un fierăstrău și o ramă de hârleț de lemn”, a adăugat dr. Rusu.

Apărare originală
Mai mult, la intrarea din fața Turnului de poartă, a ieșit la iveală o „gură de lup”, adică o groapă amenajată în fața porții, ce urma să fie acoperită la lăsarea podului mobil.
Aceasta a putut fi datată cu ajutorul unei monede găsite în imediata apropiere, una de argint din anul 1640, bătută de principele Georg Wilhelm de Brandenburg. „Elementul este cu totul nou, necunoscut din toate cercetările de istorie și arhitectură de până astăzi”, a apreciat arheologul. Totodată, s-a descoperit o nouă intrare, boltită, la Turnul Capelă. Printre materialele descoperite la Rupea, cele mai importante sunt fostele componente ale cavei fântânii din cetate. Frumos profilate, ele păstrează și urmele grilajului de fier care susținuse odinioară mecanismul de ridicare al apei.

Odată banalități, acum valori
Defintorii pentru cultura localnicilor din acele vremuri pot fi și alte piese scoase acum la lumina zilei, printre care o cahlă (placă de ceramică folosită la construcția sobelor) cu cavaler și o ghiulea de piatră.
Conform actelor legale întocmite, totalitatea materialelor recuperate din Cetatea Rupea va fi depusă la muzeul din localitate. După terminarea lucrărilor de reabilitare, descoperirile arheologice vor sta la baza formării unei colecții muzeale, ce va fi admirată de turiști chiar în interiorul cetății. „De când a sosit în cetate, grupul de istorici și arheologi a transferat o piesă de arheologie într-un pliant menit să «nemurească» cetatea înaintea restaurării. Grație lor, a fost perfectată noua stemă a orașului Rupea, dar și a comunei învecinate, Homorod”, a încheiat dr. Rusu.

Secole de istorie
Cetatea Rupea a fost ridicată între secolele XIV-XVII, pe fostul așezământ dacic Rumidava, ca loc de refugiu pentru satele din împrejurimi în fața repetatelor asedii venite dinspre sud. Documentar, a fost atestată pe la începutul secolului XIV, cu prilejul refugierii sașilor răsculați împotriva lui Carol Robert de Anjou. Cetatea a fost părăsită pe la 1640, în urma unui incendiu devastator, iar ceva mai târziu, către sfârșitul aceluiași secol, fortăreața a fost predată fără luptă armatelor habsburgice de către refugiații de acolo. În 1790 s-a abătut asupra ei o furtună puternică, care i-a distrus acoperișul, și de atunci a fost abandonată complet.