Fondurile europene pot reprezenta o variantă reală de depășire a crizei economice

Anul 2010, deși anunțat de ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, ca fiind momentul renașterii speranței pentru economia românească se anunță unul al bugetelor de criză. Proiectul de buget, aflat în aceste zile în dezbaterea comisiilor parlamentului predeve la mai toate capitolele alocări mai mici decât în anul precedent pentru mai toate județele țării. În aceste condiții, mai toate administrațiile locale își îndreaptă atenția către alte căi de finanțare a proiectelor de investiții și a programelor de dezvoltare, în principal asupra fondurilor europene. Deși din cele 32 de miliarde de euro puse de Uniunea Europeană la dispoziție, România a reușit în 2007, 2008 și 2009 să acceseze finanțări de doar trei miliarde, speranțele în acești bani sunt mari. Principalele cauze ale greutății cu care se obțin acești bani sunt în mare parte reprezentate de birocrația prezentă pe tot parcursul analizei proiectelor, a lipsei banilor necesari cofinanțării și, în cazul agenților economici, de greutatea cu care pot accesa credite bancare pentru constituirea garanțiilor cerute de administratorii europeni ai fondurilor. Vă prezentăm opiniile unor politicieni și oameni de afaceri brașoveni față de modul în care este percepută această variantă drept o reală șansă de depășire a crizei economice.
    (C.F.)

„Accesarea fondurilor este o prioritate”
George Scripcaru, vicepreședinte PD-L: „Am considerat întotdeauna, și în calitatea mea de om politic, și în cea de primar, că accesarea de finanțări europene este o prioritate pentru societatea românească. Avem deja experiența obținerii acestor fonduri, ba mai mult în 2010 și în anii care vor urma va trebui accelerată absorbția banilor puși la dispoziție de Uniunea Europeană. În acest sens, în cadrul primăriei municipiului vom dezvolta serviciul de investiții ce are ca scop accesarea de finanțări pentru programele de dezvoltare ale Brașovului, rămânându-ne de rezolvat doar preoblema cofinanțărilor”.     (C.F.)

„Cu siguranță că da”
Titus Corlățean, senator PSD: „Cu siguranță că da. Poate este singurul instrument pentru ieșirea din impasul economic în care ne aflăm. În ciuda aparențelor, gradul de absorbție al fondurilor europene va crește în 2010 și în anii viitori. Ca exemplu, în ultima jumătate a lui 2009 s-au făcut pași importanți în contractarea lor, fapt ce își va produce efectele începând cu acest an. Din păcate, această pornire greoaie în accesarea miliardelor puse la dispoziție de UE s-a datorat lipsei de pregătire a instituțiilor implicate în procedura de accesare a banilor. Putem avea exemplul Poloniei care a înregistrat o rată a absorbției de 97% și, la finele lui 2009 a anunțat printre primele state reluarea creșterii economice”.     (C.F.)

„Este una din măsurile anticriză”
Constantin Niță, deputat PSD: „Este vorba de una dintre măsurile anticriză ce ne-ar putea salva economia. Primăriile pot accesa aceste proiecte mai ușor în prezența unor prevederi care să ușureze procedurile. În momentul de față birocrația în instituțiile ce coordonează activitatea de primire, analizare și aprobare a proiectelor este atât de mare încât perioada devine mult prea lungă, chiar și 200 de zile, pentru a produce efecte imediate. Am încercat în perioada în care am fost ministru al IMM să intervin, scurtând termenul și numărul de acte necesare, de la 20 la doar 12 documente. Principala problemă în accesarea acestor fonduri este reprezentată în schimb de bănci. Acestea nu acordă atât de ușor creditele necesare cofinanțării proiectelor, devenind din ceea ce ar fi însemnat motorul dezvoltării, în frâna ei. Aceasta este una dintre probleme pe care Guvernul trebuie să le rezolve”.     (C.F.)

„Din acești bani trebuie create locuri de muncă”
Ion Diniță, președintele PC Brașov: „Bineînțeles că fondurile europene sunt cam singurele alternative de ieșire din criză, cu condiția ca bugetul de stat să poată asigura prin consiliile județene cofinanțarea necesară proiectelor întocmite de adminstrațiile locale. În această ordine de idei, nu trebuie uitat faptul că acești bani ne vor sta la dispoziție o anumită perioadă de timp, trebuie folosiți în așa fel încât să creeze locuri de muncă, fapt ce va pune economia în mișcare”.
     (C.F.)

„Este o variantă, dar nu singura”
Mihai Donțu, deputat PNL: „Consider că fondurile europene reprezintă una din căile de redresare economică de care dispune România în momentul actual. Însă, modalitatea de accesare, numărul mare de acte și condițiile în care se pot absorb aceste fonduri au fost negociate atât de defectuos, încât este o mare reușită să prinzi acești bani. Toată procedura de depunere, analiză și de implementare a proiectelor este stabilită de gândirea că aplicantul, dacă nu este privit ca un evazionist sau ca un infractor, este o persoană ostilă, iar autoritatea de management se poartă ca un zapciu și nu ca un partener, așa cum ar fi normal”.
    (C.F.)

„Băncile nu acordă creditarea necesară”
Cătălin Muntean, vicepreședinte PNL Brașov: „Cunosc îndeaproape procedura de accesare a acestor fonduri, având deja aprobate două astfel de proiecte la firmele pe care le administrez. Trebuie spus că accesarea acestor fonduri nu este atât de ușoară pe cât vor unii s-o prezinte. Principala problemă este legată de creditarea pe care băncile nu o acordă sau o asigură foarte greu pentru acoperirea cofinanțării necesare la orice investiție. În plus, există situații în care banii europeni sunt acordați după finalizarea investiției de către solicitant, ceea ce – în lipsa unor credite bancare fluente – unui agent economic din România actuală îi este practic imposibil de îndeplinit”.     (C.F.)

„Nu e corect să fie prinse în buget”
Gheorghe Apostu, liderul BNS Brașov: „Sigur că fondurile europene nerambursabile ar reprezenta o sursă de venit, dar nu mi se pare corect să fie trecute ca surse de venit sigure în bugetul de stat. Fiindcă pentru a le obține este nevoie de programe și, mai ales, trebuie cofinanțare, adică bani pe care îi punem noi. Dacă le trecem în buget, e ca și cum am conta pe cioara de pe gard”.
    (L.J.)

„Sunt o soluție, dar nu ușor de obținut”
Fănică Gabor, liderul CNS Cartel Alfa-Brașov: „Fondurile europene nerambursabile sunt o soluție pentru infrastructură, agricultură și multe alte domenii. Ar trebui însă să avem capacitatea de absorbție, dar se știe că în ultimii ani gradul de absorbție, din partea României, a fost foarte scăzut. Asta, fiindcă nici nu avem capacitate de cofinanțare, dar și pentru că românii care lucrează în selecția proiectelor pun multe bețe în roate, schimbă regulile în timpul jocului și se arată mai catolici decât Papa. Anul acesta, va trebui să facem în așa fel încât să accesăm cât mai multe fonduri europene”.
    (L.J.)