paradox / Concedierile „om cu om” au fost de aproape 4 ori mai multe decât cele colective

Statistici crude: anul trecut, 29.524 de brașoveni au intrat în evidențele Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Brașov, adică 119 brașoveni au rămas fără slujbă, în fiecare zi lucrătoare din 2009. Paradoxul este că nu concedierile colective au produs cei mai mulți șomeri, ci cele individuale, care au fost, în noiembrie, de exemplu, de 16 ori mai multe. 

La finele anului 2009, AJOFM avea înregistrați 21.825 de brașoveni aflați în căutarea unui loc de muncă. Rata șomajului, după a 14-a lună de creștere consecutivă, a ajuns la 8.74%, față de 8.36%, în noiembrie 2009, și mai mult decât dublă decât cea din decembrie 2008, când era de 4.33%. Declinul începuse din noiembrie 2008, când rata șomajului brașovean a crescut de la 4% la 4.19%, la un număr de circa 10.000 de oameni fără job. În plus, dinamica șomajului pe 2009, motivele pentru care a crescut numărul de șomeri, relevă o tendință care nu oferă nici un motiv de optimism pentru anul în curs.

Raport de 16 la 1
În evidențele Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Brașov, au intrat în 2009 29.524 de persoane. Însă, pe parcursul acestui an, nu concedierile „în masă” au produs creșterea, ci cele individuale (curente, cum sunt clasificate de funcționarii Agenției), care au fost, în medie, de 3.5 ori mai multe, 11.454, față de disponibilizările colective, care au lovit “doar 3.391 de persoane. Prăpastia cea mai mare a fost  în noiembrie, când în evidențele AJOFM Brașov au intrat 939 de persoane ca urmare a concedierilor individuale sau curente, pe când cele colective au adus „doar” 57 de brașoveni, adică un raport de 16 la 1. În ianuarie, au fost 397 de șomeri „colectivi”, față de 702, individuali, în februarie, raportul a fost de 429 la 770, iar în martie, cifrele au fost ceva mai apropiate: 1.016, din concedieri colective și 1.172, din cele individuale. Discrepanțele s-au reluat din aprilie, când 194 de șomeri au fost disponibilizați colectiv și 1.038, individual, în mai, 163 au devenit șomeri, o dată cu alți colegi, în timp ce 1.081 de brașoveni au „plecat” individual din societățile în care fuseseră angajați. În iunie, raportul era de 266 la 1.091, în iulie, de 145 la 1.001, în august, mai mic, de 394 la 823, pentru ca în septembrie să fie un raport de 10 la 1: 82 de brașoveni concediați colectiv, față de 851 de concedieri individuale. În octombrie, 113 au fost concediați „în masă” și 790, individual, iar în decembrie, 135 – colectiv, 1.196 – prin disponibilizări curente.
În afară de concedierile propriu-zis, intrările în evidențele AJOFM au avut drept cauză reînnoirea cererilor de loc de muncă ale șomerilor neindemnizați (cei care nu mai primesc ajutor de șomaj, dar nici nu s-au angajat trebuie să-și actualizeze din șase în șase luni dosarele) – 4.505 persoane, ca și reactivarea drepturilor bănești ale șomerilor indemnizați – 2.453 de persoane (indemnizația le fusese suspendată pe perioada în care fuseseră în concediu medical sau plecați în străinătate ori pentru că nu fuseseră la viză sau refuzaseră nejustificat un job ori un curs de calificare).

Din școală, la șomaj
Totodată, 1.645 de absolvenți ai promoției 2009 au intrat direct în șomaj, fiindcă nu și-au găsit de lucru, iar alți 459 brașoveni s-au înscris la AJOFM pentru a putea obține venitul minim garantat (conform legii 416/2001).  5.617 brașoveni au ajuns în evidențe din diferite alte motive posibile, după cum sunt înscriși în statisticile AJOFM.