STATISTICI: Șomajul crește și tot crește!

Foști și actuali guvernanți susțin că, până la finele acestui an, rata șomajului va fi mai mică, la nivel național, cu 0,5 puncte procentuale față de decembrie 2009. Alte voci autohtone, dar și experții străini vorbesc însă de o creștere cu 2,5 puncte procentuale, iar în cazul în care aceasta se adeverește, șocul pe care îl vor resimți societatea și economia, ca și bugetul asigurărilor sociale, va fi uriaș.

Rata națională a șomajului pe luna decembrie 2009 a fost de 7,8 la sută, în creștere față de luna anterioară, când era 7,5%, și față de luna decembrie 2008, când era de 4,4 la sută. Nivelul din luna decembrie a fost cel mai mare din anul 2009, media anuală fiind de 6,3%. Potrivit ANOFM, cei mai mulți șomeri dintre cei 709.383 de români fără job provin din mediul privat – 578.280.
„Rata șomajului nu poate depăși 10% în acest an, deși va continua să crească până în luna aprilie, păstrarea ritmului de creștere a numărului de șomeri putând însemna o rată de 8,8-8,9 la sută”, a declarat recent fostul secretar general de la Agenția Națională a Ocupării Forței de Muncă, Eugen Preda. Afirmațiile sale par optimiste, în condițiile în care s-au anunțat disponibilizări de circa 23.000 de angajați din sectorul privat, numai în primul trimestru, și de alte circa 70.000-100.000 din sectorul bugetar, pe tot anul.
„Din luna aprilie, când se relansează agricultura și activitățile din construcție, rata șomajului fie va stagna, fie va începe să scadă. Din trimestrul doi cred că va începe revigorarea pieței muncii. Sunt ramuri la care nu poți să renunți”, a argumentat Eugen Preda.
Fostul oficial al ANOFM a mai spus că dacă nu va înceta din aprilie, creșterea ratei șomajului va fi oricum mai mică. Preda consideră că estimarea făcută de ministrul Muncii, Mihai Șeitan, privind scăderea ratei șomajului la circa 7,3 la sută, spre sfârșitul anului 2010, este corectă: „La sfârșitul anului ar trebui să avem de-a face cu o revenire a ratei. Cred că dacă FMI va fi iar prezent și va da garanție de credibilitate, și dacă interesul investitorilor străini va fi resuscitat, lucrurile se vor redresa”.
În opinia sa, nu rata șomajului ar trebui să îngrijoreze, ci dispersia acesteia, precizând că ar trebui intervenit mai ales în județele în care rata șomajului este foarte mare.

Bombă cu explozie întârziată
Deși instituțiile din domeniu nu elaborează prognoze, fiindcă nici nu există un model predictiv al evoluției acestui indicator socio-economic, este evident că în vreme de recesiune șomajul nu prea are cum să scadă. Potrivit unei teorii economice, rata șomajului, rata ocupării (un indicator inexistent în România) și cea a creditelor neperformante sunt ceea ce se cheamă indicatori cu întârziere („lagging indicators”).
 Mai exact, chiar dacă o economie își revine din recesiune, indicatorii aceștia pot continua să crească de la 6 până la 12 luni, poate mai mult în contextul actualei crize, adică sunt un fel de bombă cu explozie întârziată. Cel mai bun exemplu, SUA, unde, deși s-a anunțat din octombrie 2009 ieșirea din recesiune, în decembrie tot crescuse rata șomajului. România încă nu și-a revenit, iar experții străini estimează că șomajul ar putea crește până în a doua jumătate a anului, poate chiar până la 10,5%.

Brașovul a urcat pe locul 18 la șomaj
Deși este undeva la mijloc, totuși, Brașovul a urcat în decembrie de pe locul 21 pe locul 18, în clasamentul pe județe al șomajului. La finele anului 2009, 21.825 de brașoveni se aflau în căutarea unui loc de muncă. Rata șomajului a continuat să crească în decembrie 2009, ajungând la 8.74%, față de 8.36%, în noiembrie și mai mult decât dublă față de cea din decembrie 2008, când era de 4.33%. Județele cu cea mai mare rată a șomajului sunt Mehedinți (14,1%), Vaslui (14%) și Alba (12,6%). Pe de altă parte, cu excepția anilor 1999-2000, rata șomajului brașovean a fost constant superioară celei de la nivel național.

Rată națională ca acum 13 ani
Analizând evoluția șomajului (doar pe ultimii 11 ani există statistică disponibilă la nivel de județ), constatăm că, atât la nivel național, cât și județean, situația din decembrie 2009 a fost similară celei din mai 2004, mai 2005 și septembrie 2001. Atunci, rata era de 8,7% la Brașov, dar la un număr mai mare de persoane fără loc de muncă, 24.958, iar la nivel național, aceeași situație: rată de 7.8%, la mai mulți șomeri: 747.098. O rată națională similară cu cea din decembrie 2009 a mai fost în decembrie 1996 – dar la 814.292 de români fără job, adică un plus de 105.000 de șomeri.

Cel mai rău – în martie 2002
În județ, cea mai mare rată a șomajului s-a înregsistrat în martie 2002, când rata era de 14,8% și erau înregistrați 39.865 de șomeri brașoveni. La nivel național, cea mai mare rată a fost tot în 2002, în perioada februarie-martie, 13,4-13,5%, cu 1.267.000 de șomeri, și în 1994-1995, când, în medie, peste 1.200.000 de români erau șomeri, iar rata era de 10-11%. Situația s-a repetat în perioada 1999 -2000, când la nivel național au fost înregistrați circa 1.100.000 de români fără loc de muncă, dintre care peste 30.000 brașoveni, rata șomajului situându-se în jur de 11%.

Evoluție imprevizibilă
Prognozele pe cifre exacte sunt cu atât mai riscante cu cât în evoluția șomajului brașovean s-au produs de-a lungul ultimilor ani tot felul de salturi bruște, atât în sus, cât și în jos. Astfel, în martie 2002, rata șomajului atingea 14,8%, după o creștere, în doar trei luni, de 2.5 puncte procentuale. În aprilie, rata scade brusc la 11,47%, fiind înregistrați 30.871 de șomeri, cu 9.000 mai puțini, decât în martie. Potrivit conducerii AJOFM Brașov, căderea ratei șomajului în luna aprilie 2002 se datorează modificărilor legislative și procedurale de înregistrare în evidența AJOFM. Practic, s-a stabilit că din acel moment este nevoie de un dosar pentru intrarea în scripte, ceea ce a făcut ca în aprilie, toate persoanele care nu-l aveau au „dispărut” o lună și s-au reînregistra în lunile următoare.
Un alt salt uriaș a mai avut loc în iulie 2004, când, față de luna anterioară, numărul șomerilor a crescut cu 9.300, iar rata, de la 7.82, a ajuns la 11.22%, din cauza disponibilizărilor colective și individuale masive.
Ţinând cont și de celelalte „mișcări” ale indicatorului socio-economic, dar și de mutațiile suferite de industrie, nici măcar un model de periodicitate nu se poate găsi. Singura concluzie firească este că ne putem aștepta doar la o creștere a ratei șomajului, în nici un caz la diminuarea ei până la finele lui 2010.