PUNCT ȘI DE LA CAPÃT. La un an de la jaful armat comis la casa de schimb valutar din centrul Brașovului, Anchetatorii au reluat audierile martorilor și specialiștilor în expertize…

29 ianuarie 2009 este o dată cu rezonanță deosebită, în special pentru brașoveni. Cu un an în urmă, în această zi s-a „născut” un erou, prin trecerea lui în neființă, în împrejurări cât se poate de dramatice, chiar înspăimântătoare. Numele lui este Gheorghe Lala, o persoană cu un puternic simț civic, aflat la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit. A intervenit în derularea unei acțiuni de jaf armat la o casă de schimb valutar din centrul orașului, primind un glonț în inimă. În aceeași împrejurare, un alt brașovean și-a pierdut viața, încasând un glonț în cap, iar un al treilea a rămas infirm pe viață. Cei din urmă erau angajații unei societăți de transport valori. 

Suspecții Gorbunov și Gribenco
Dacă numele eroului este cunoscut, chiar și oficial de autoritățile brașovene, familia primind o plachetă în acest sens, autorul crimei a rămas necunoscut până la această dată. Dosarul s-a îngroșat simțitor de-a lungul timpului, au fost audiate zeci de persoane, iar în urma cercetărilor, la un moment dat, cercul suspecților s-a restrâns la opt, printre aceste persoane numărându-se basarabenii Serghei Gorbunov (31 de ani) și Serghei Gribenco (38 de ani). Conform unor surse din rândul anchetatorilor, actele de cercetare care se desfășoară în prezent îl vizează ca suspect principal pe Gribenco, deși nu sunt excluse și diverse versiuni de anchetă cu privire la alți participanți la faptă.

Haos prin justiție
Cu impact emoțional puternic în rândul opiniei publice, cazul, nemaiîntâlnit pe teritoriul României până la acea dată, a creat un val de isterie, concentrând la Brașov forțe de ordine impresionante din toată țara, cu investigații și urmăriri ca în filme, cu zeci de mascați pe străzi, în încercarea de a descoperi cât mai repede autorii jafului armat. Dar n-a fost să fie… A fost, totuși, capturat Gorbunov, la o zi după atac, ceea ce a evidențiat haosul din sistemul judiciar. Teoretic aflat în detenție, basarabeanul își „trata” la acea vreme un… glaucom (o afecțiune oculară), în stare de libertate. El a primit în 2008 învoire pentru trei luni de la penitenciarul în care era încarcerat, dar a „uitat” să se mai întoarcă și nici o autoritate nu a raportat acest lucru. Ca urmare, s-a lăsat cu demisii, revocări din funcție, sancționări și chiar cu demiterea unor procurori și judecători din funcțiile deținute. Serghei Gribenco a fost prins de polițiști în data de 24 februarie 2009, în timp ce se ascundea într-o casă din Ploiești. Acesta era urmărit pentru mai multe infracțiuni, fiind condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru furt și înșelăciune.

Dosar pasat
De atunci au trecut lunile, timp în care dosarul a fost pasat de la un procuror la altul, în total trei la număr. Astfel că ultimul care a preluat cazul a fost nevoit să procedeze la reaudierea martorilor în cauză, ale căror declarații anterioare ridicau suspiciuni. Mai mult, în perioada următoare vor fi audiați experții și specialiștii care au efectuat expertizele ADN în acest dosar. Demersul este justificat, întrucât în cauză au fost înaintate două rapoarte contradictorii. Cel al Serviciului de Expertiză al Inspectoratului General al Poliției Române, primul efectuat, oferea o probabilitate conform căreia Gribenco a fost prezent la locul faptei, în timp ce expertiza Institutului Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici” a fost negativă. Totodată, s-a dispus efectuarea unui nou raport de constatare tehnico-științifică, în vederea verificării apărării formulate de suspectul Gribenco. Indicii relevante ar putea fi oferite și de imaginile surprinse de camerele de luat vederi din zonă, ridicate de pe diferite porțiuni ale traseului urmat de autorul faptei.
De precizat este că nici procurorul general al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Codruța Kövesi, nu consideră normal ca după un an acest dosar să nu fie soluționat, dar, „din verificările făcute, sunt motive obiective pentru întârziere, fără vina procurorilor. Spre exemplu, expertizele și interogatoriile au durat o perioadă de timp. Chiar și fluctuația de personal, o problemă nu doar în acest caz, a dus la întârzierea soluționării. Din acest motiv am cerut ca pentru soluționarea dosarului cu operativitate procurorul de caz să fie degrevat de alte atribuții”.