RECESIUNE: Asupra CJ și a unor primării din Brașov planează spectrul disponibilizărilor

Asta, în condițiile în care Ministerul Administrației și Internelor intenționează să introducă standarde de cost la nivelul administrației locale și să aloce fonduri de funcționare în consecință.

Măsura standardelor de cost și de funcționare este inclusă într-un proiect de lege propus spre dezbatere încă de anul trecut de Ministerul Administrației și Internelor (MAI). Potrivit ministrului MAI, Vasile Blaga, este vizată alocarea de la bugetul de stat a unor sume, estimate ca urmare a analizei activităților pe care respectiva unitate administrativ-teritorială le desfășoară în decursul unui an. În funcție de acest buget, fiecare localitate sau consiliu județean, dacă își permite, va asigura sau nu salariile actualilor funcționari publici sau chiar va crea posturi suplimentare. După cum se arăta în propunerea inițială privind normativele de personal pentru unitățile administrativ-teritoriale și a instituțiilor din subordinea acestora, pentru primăriile localităților cu un număr de locuitori de până la 1.500, numărul maxim de posturi în primării urma să fie de 12, pentru cele cu un număr de locuitori între 10.001 și 20.000, numărul maxim de posturi fusese prevăzut la 50, iar pentru cele cu un număr de locuitori între 150.001 și 200.000, erau admise maximum 200 de posturi.
Însă, obligarea administrațiilor locale la disponibilizarea de personal pe baza acestui unic criteriu ar fi reprezentat o măsură incorectă, motiv pentru care Guvernul a decis să aloce fonduri pentru bună funcționare a primăriilor și a consiliilor județene raportat la activitatea și prestațiile acestora, lăsând la libera alegere a edililor ca, în funcție de buget, să-și reducă sau nu organigramele.

De la CJ ar trebui să plece 100 de salariați
Președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, precum și o serie de primari brașoveni au opinii diferite în privința acestui proiect de lege, arătând că ar putea fi lezată activitatea anumitor servicii și că ar trebui ținut cont de problemele specifice ale fiecărei localități și de veniturile bugetare care pot fi obținute. În acest sens, președintele CJ ne-a declarat că „ar trebui să dăm afară circa 100 de persoane din 250, lucru care ne-ar afecta și mai grav. Acum funcționăm în stare de «avarie», unele departamente fiind descoperite. Și așa am fost nevoiți să facem reduceri!  Asta, mai ales că am primit fonduri de la bugetul de stat într-o cotă extrem de mică, pot spune că suntem pe ultimul loc în țară la alocări bugetare!”.
Căncescu a susținut că este inevitabilă o reducere a personalului într-o cotă cuprinsă între 20% și 30%. 

La Primăria Brașov se iau măsuri…
În privința personalului din Primăria Brașov, după cum anunțase încă de anul trecut primarul George Scripcaru, urmează să plece circa 20% dintre angajați, respectiv un număr de 80 de funcționari. Restructurările sunt anunțate pentru februarie și vizează comasarea unor servicii și scoaterea din organigramă a posturilor care nu mai sunt considerate necesare în urma analizei. Au fost chiar stabilite și criteriile pe baza cărora se va face selecția celor care vor pleca. „Vor pleca cei care cumulează o pensie, indiferent de cuantumul ei, cu salariul bugetar, apoi cei care și-au completat stagiul de cotizare și, implicit, se pot pensiona, alături de cei care, în decursul activității desfășurate în Primărie, au avut abateri disciplinare”, a spus Scripcaru.

Primarul din Făgăraș vrea reduceri de personal
După cum am mai prezentat, administrația făgărășeană s-a confruntat anul trecut cu problemele grave legate de asigurarea salarizării personalului. Primarul Sorin Mănduc a reclamat necesitatea luării măsurii reducerii de personal: „În cazul Făgărașului, reducerea numărului de angajați nu ar trebui să fie de 20% sau 30%, ci de 50%. Cu toate acestea, nu putem face nimic deocamdată, pentru că propunerea de organigramă prin care cerem reducerea numărului de angajați nu a fost nici acum avizată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Dacă actul normativ va fi adoptat, consider că nu va fi nici o problemă să procedăm la disponibilizări!”.
În prezent, numărul total al persoanelor angajate în sistemul administrativ al municipalității făgărășene este de peste 350.

La Săcele sunt vizați 15% dintre funcționari
La Săcele, ar trebui să plece din Primărie circa 15% dintre angajați. Primarul Radu Nistor este de părere că „nu se va face nici un demers în sensul disponibilizării de personal până când noua lege propusă de Ministerul Administrației nu intră în vigoare”.
În schimb, la Zărnești, edilii au început încă de anul trecut să reducă numărul de funcții în plată din Primărie. Primarul  Dorel Bârlădeanu a afirmat că „ar fi binevenită o uniformizare a numărului de angajați ai primăriilor, în funcție de numărul de cetățeni pe care-i deservește, dar trebuie ținut cont și de particularitățile fiecărei localități. În momentul de față, Primăria Zărnești are 149 de angajați, inclusiv funcționari publici, polițiști comunitari și personal contractual”.

„O reală autonomie locală”
Primarul orașului Râșnov, Adrian Veștea, privește inițiativa Guvernului ca fiind binevenită și, respectiv, ca pe o dovadă că se vrea o reală autonomie locală: „Cei 33 de funcționari pe care îi avem angajați nu sunt suficienți pentru toate departamentele instituției. Consider că e o măsură bună pentru că, în acest fel nu ne-am mai externaliza serviciile rentabile din cauza posturilor blocate sau a lipsei finanțării. Dacă se va aplica, noua prevedere va permite primarilor, în urma unei analize, să decidă dacă și câte posturi pot completa în funcție de ce venituri pot acumula”. 
În cazul Râșnovului, anul trecut s-a dovedit rentabil pentru mai multe servicii, astfel că Biroul de Urbanism a reușit să aducă venituri de 800.000 de lei, suma necesară salariilor angajaților fiind doar de 70.000 de lei/an.
„Același lucru se înregistrează și la Serviciul Piețe și la cel privind administrarea parcării din proximitatea Cetății”, a mai spus Veștea.

Nemulțumiri în localitățile mici
În schimb, în cazul comunei Prejmer, reprezentanții Primăriei susțin că „nici nu se poate vorbi de disponibilizări, câtă vreme activitatea instituției se desfășoară cu greutate în condițiile actualei scheme de personal”.
Primarul comunei Lisa, Nicolae Greavu, a fost chiar amuzat de ideea restructurărilor: „Instituția pe care o conduc are doar 15 angajați. Cu greu am reușit să găsesc oameni pentru posturile obligatorii. Cum să fac restructurări, în condițiile în care la Biroul de Urbanism abia am găsit un specialist, pe care l-am angajat cu jumătate de normă?!”.
În aceeași situație se află și Primăria Șercaia, unde pe statul de plată figurează doar 11 angajați.
La Tărlungeni, primarului Iosif Kiss a afirmat că „nu se vor face disponibilizări cât există posibilități de acoperire a salariilor din bugetul local. Primăria are 108 angajați, inclusiv cu cei care lucrează la Târgul Auto din localitate. Nu voi disponibiliza pe nimeni!”.