Comisarii de la Protecția Consumatorului spun că legislația privind schimbul valutar e defectuoasă

Șeful instituției brașovene, Ionel Spătaru, spune că Ordinul nr. 632/2009 are lipsuri serioase și prevederi incomplete, care permit patronilor firmelor respective să apeleze la tertipuri fără a putea fi sancționați

Într-o conferință de presă susținută ieri la Prefectura Brașov – la invitația subprefectului Ambrus Carol, directorul coordonator adjunct al Comisariatului pentru Protecția Consumatorului (CPC), Ionel Spătaru, a făcut o scurtă prezentare a activității instituției pe care o conduce din acest an. Dacă din punct de vedere al acțiunilor și a proceselor-verbale de constatare a contravențiilor, echipele de comisari ai CPC stau bine, Spătaru a ținut să prezinte și anumite probleme cu care se confruntă angajații instituției în activitatea pe care o desfășoară.
„O dată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 632/2009 al președintelui Autorității Naționale de Protecția Consumatorului privind unele măsuri care trebuie respectate de operatorii de schimb valutar, am început verificările privind aplicarea acestuia. Deși în acel moment, am considerat noile dispoziții ca fiind binevenite, o dată cu controalele întreprinse de noi ce vizează respectarea lor am observat mari probleme. Este un ordin prost făcut, dând posibilitatea celor care dețin case de schimb valutar să săvârșească nepedepsiți anumite abateri”, a spus Spătaru.

Tertipuri nepedepsite
Oficialul CPC Brașov a dat exemplul prevederea potrivit căreia cursul de schimb al valutelor trebuie afișat de către operator respectând anumite dimensiuni ale caracterelor, în timp ce modul de prezentare a ratei de schimb a cecurilor de călătorie nu este reglementată: „Acest fapt permite unor case de schimb valutar să apeleze la un mic tertip, afișând în calea clienților panouri cu caractere foarte mari, deși foarte puțini sunt cei care schimbă acest tip de instrument de plată. Pentru că actul normativ este incomplet, nu putem sancționa aceste încercări de înșelăciune ale operatorilor”.
Comisarii brașoveni nu s-au întors, însă, „cu mâna goală” din razii, aplicând 10 sancțiuni contravenționale, suma totală a amenzilor fiind de 20.000 de lei.

O mașină la… șapte echipe
O altă nemulțumire este legată de faptul că, deși parcul auto al instituției are trei autoturisme, „echipele de verificare sunt nevoite să folosească autoturismele proprii. Din cele trei mașini pe care le deținem, una consumă foarte mult – 20 de litri la suta de kilometri, motiv pentru care nu este folosită, o alta nu poate fi utilizată din cauza problemelor tehnice, instituția având în momentul de față o Dacie Solenza cu care cele șapte echipe a câte doi comisari se pot deplasa în teritoriu”.
Mai nou, pe adresa instituției brașovene a sosit o adresă aparținând tot conducerii forului superior, prin care este solicitată părerea comisarilor asupra posibilității de a suporta din buzunarul propriu contravaloarea abonamentelor de telefonie mobilă pentru telefoanele de serviciu.
„Suma nu este mare, fiind vorba de contravaloarea a trei euro, iar numerele mobilelor de serviciu sunt de acum cunoscute de prea multă lume, pentru a putea să ne permitem să le pierdem. Este vorba de o consultare la nivel național ca urmare a încercării de se reduce cheltuielile, o decizie în acest sens urmând să fie luată la București”, a mai spus Spătaru.
Un alt necaz al celor de la CPC Brașov este legat de imposibilitatea de a asigura un serviciu de permanență, situație datorată în mare măsură imposibilității de a se plăti orele suplimentare ale celor care ar asigura dispeceratul și intervenția, precum și interzicerea acordării sporului de dispozitiv, care se acordă celor care pot fi chemați oricând de la domiciliu în afara orelor de program.