Editorial: Fiecare cu muzeul lui

Reprezentanții Clubului Olimpic, folosiți, jenant, pe post de mingi de ping pong de autorități pe tema Muzeul Sportului Brașovean, suferă. Ejectați de la „Olimpia” în vremuri… imemoriale, pe motiv de renovare a bazei, cu obiectele de patrimoniu băgate în lăzi, la conservat, oamenii, sufletiști incurabili, încă mai cred că li se va atribui un locșor decent, unde să poată expune echipamentele sportive din secolele anterioare, trofeele ori diplomele de o valoare inestimabilă pentru Ţara Bârsei și nu numai. Căci ultima promisiune din lungul șir münchausenesc, cu autentic iz de mucegai, beciul DJTS-ului, ar fi, mai degrabă, locul ideal amenajării unei crame. Imaginați-vă, numai, cu ce impresii (de bine?!) vor pleca membrii delegațiilor străine prezente la FOTE 2013 după ce vor fi vizitat hruba de la poalele Tâmpei, ca parte a programului pigmentat în acest inegalabil „land of choice”.
În Lahti, de pildă, un oraș finlandez comparabil cu Brașovul ca număr de locuitori, Muzeul Schiului este la înălțime, și la propriu, și la figurat, având destinat un întreg etaj în cadrul clădirii administrative din vecinătatea complexului de trambuline, a stadionului și patinoarului olimpic de… 5.000 de locuri, zonă situată chiar în capătul Bulevardului „Aleksinterikatu”, un fel de „Republicii” la cu totul alte dimensiuni. Acolo, cu ocazia Mondialelor de schi nordic de acum opt ani, s-au organizat conferințele de presă, gazdele știind să profite de orice prilej pentru a-și etala cu mândrie bogata istorie și cultură sportivă, parte importantă și integrantă a vieții lor cotidiene.