Junii Tineri și cetele de feciori din județ au păstrat datina din a doua zi de Paști

Atât Junii din Șcheii Brașovului, cât și celelalte comunități din județ, fie românești, fie maghiare, au păstrat obiceiurile din a doua zi de Paști, când la loc de cinste stau ritualurile de purificare prin apă și fertilizare, ca și cele de inițiere practicate de cetele de feciori.
Obiceiul junilor este legat de primăvară, s-a îmbogățit în timp cu semnificații creștine, îndeosebi legate de sărbătorile pascale, dar e considerat și unul din ritualurile de inițiere în rândul feciorilor.

Junii Tineri, „după ouă”
În Lunea Paștilor, Junii Tineri, având pălăriile împodobite cu flori, au mers la biserică, apoi, s-au împărțit în trei grupuri, conduși de vătaf, armașul mare și armașul mic. În sunetele „Marșului Junilor când merg după ouă”, s-au îndreptat spre casele cunoscuților și în special pe la cele cu fete de măritat, pentru obiceiul stropitului: „Am auzit că aveți un trandafir, am venit să-l udăm, ca să nu se ofilească”. Ei au fost primiți cu băutură, colaci, prăjituri și ouă. Fetele au fost stropite cu parfum, nu cu apă ca altădată, și s-a încins petrecerea. 

„Plugarul”, în satele făgărășene
Sărbătoare mare și în satele Vad, Cuciulata, Comăna, Fântâna și Veneția, unde tot luni a avut loc o manifestare folclorică cu caracter agrar, „Plugarul”, un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morții și renașterii anuale a divinității vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieșit primul la arat în acel an. Acesta a fost împodobit cu grâu și ramuri verzi și urcat pe o grapă de lemn, apoi purtat spre râu de către ceilalți feciori.
Aici, plugarul a fost scufundat cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul a folosit pălăria, pentru a lua apă și a-i stropi, tot ca parte a rituaului, pe sătenii adunați pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an. După ce s-au ospătat, Plugarul și ceata de feciori au mers la casele proaspăt căsătoriților, pentru a juca miresele. Seara s-a încins din nou petrecerea.

„Împușcarea cocoșului”
Comunitatea maghiară din Apața a luat parte luni la „Împușcatul cocoșului”, un obicei tradițional legat de o legendă a locului care datează din secolul al XIV-lea. Toată suflarea satului și fanfara din comună s-au îndreptat spre un deal unde s-a desfășurat ceremonialul. După „judecata cocoșului”, aici s-a așezat un panou pictat în forma unui cocoș. „Împușcatul” reprezintă un ritual de inițiere, la care participă fiecare copil. Obiceiul a continuat cu un ospăț și o petrecere până în zori.