Degradare: Încet, dar sigur, centrul istoric al Brașovului devine o ruină

Definit ca o emblemă a orașului și prezent în toate materialele de prezentare, Centrul Vechi al Brașovului devine, pe zi ce trece, tot mai puțin atrăgător. Clădirile, cândva impresionante, multe dintre ele vechi de câteva sute de ani, se degradează văzând cu ochii.

La o privire superficială, casele, multe aflate pe lista monumentelor istorice, îți lasă impresia că se „țin bine”. Cu toate acestea, detaliile sunt îngrijorătoare. De regulă, la parter, unde sunt magazine, fațadele sunt cât de cât refăcute. În schimb, începând de la primul etaj, se poate observa că tencuiala se desprinde, existând chiar pericolul producerii unor accidente. Mai mult, țiglele încep să cadă, iar în scocuri sau pe hornuri cresc plante. Legislația prevede că obligația conservării, întreținerii și reparării imobilelor revine proprietarilor. Mai mult, în caz contrar, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr 192 din 2002, proprietarii care nu reabilitează clădirile riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei.  Pe de altă parte, autoritățile locale, tocmai pentru a-i ajuta pe brașovenii care locuiesc în centrul istoric să-și reabiliteze imobilele, a decis ca pentru locuințele aflate în imobile declarate monument istoric, să nu se plătească impozit. În această situație, potrivit reprezentanților Primăriei, se află peste 300 de case.

Măcar să fie întreținute
În același timp, reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov (DJCCPCN) susțin că, în cazul în care oamenii nu pot suporta cheltuielile legate de renovarea clădirilor, să se ocupe măcar de întreținerea acoperișurilor. De altfel, în viziunea lor, cel mai mare risc pentru vechile case îl reprezintă apa care se infiltrează prin acoperiș sau prin scocurile sparte și afectează structura de rezistență a clădirii. Alexandru Stănescu, directorul DJCCPCN, consideră că cele mai mari probleme sunt cauzate de lipsa de implicare a proprietarilor în întreținerea unor astfel de clădiri. „Locatarii unor astfel de imobile se plâng că le plouă în case. În multe situații, este vorba doar de câteva țigle lipsă, însă nici unul dintre ei nu le schimbă. Este adevărat că, dacă nu se iau imediat măsuri, apa se infiltrează, pereții se degradează în timp, iar clădirea are de suferit. În schimb, unii dintre cei care se plâng că nu au bani să repare acoperișul montează geamuri termopan, efectuează tot felul de amenajări în interiorul locuințelor, sau construiesc în curți diverse anexe”, a declarat Stănescu. 

„Nu avem bani!”
De cealaltă parte, mulți dintre locatarii acestor imobile, mare parte dintre ei pensionari, spun că nu dețin resursele financiare necesare reabilitării sau chiar întreținerii caselor. „Cei mai mulți dintre noi suntem prea bătrâni pentru a mai avea puterea financiară sau fizică pentru a mai face ceva. Dacă e să ne referim doar la curățarea scocurilor, noi nu ne mai putem urca pe scară pentru a face treaba asta. Apoi, nici nu avem o scară suficient de lungă, iar dacă e să plătim acest serviciu, de unde bani?”, spune A.I., proprietarul unui apartament de pe Strada Mureșenilor.
În același timp, oamenii susțin că și în privința reparării acoperișurilor au probleme. „În această zonă nu avem voie să folosim orice tip de țiglă, iar despre tablă nici nu se pune problema. Acum nu se mai produce țiglă asemănătoare celei cu care sunt acoperite casele. Cel puțin eu, când mai aflu că se mai demolează câte o casă veche prin oraș, mai merg să cer țigla, pentru a le putea schimba pe cele care se strică”, spune un alt proprietar. 

Chiriașii nu investesc
Pe de altă parte, multe imobile sunt retrocedate sau sunt în litigiu. Unele mai sunt locuite, dar altele sunt scoase la vânzare. Chiriașii, de cele mai multe ori, beneficiind de prevederile unei legi potrivit căreia proprietarul este obligat să le permită să locuiască în imobil timp de cinci ani de la retrocedarea lui, spun că mai devreme sau mai târziu vor trebui să plece, motiv pentru care nu are nici un rost să investească. Mai mult, în cei cinci ani, chiria plătită de aceștia este reglementată prin legislație, iar mulți dintre locatari plătesc sume mici. „În mod normal, eu aș mai putea locui în casă încă trei ani și plătesc o chirie de câteva zeci de lei. Dacă ar fi să investesc bani în repararea clădirii, nu numai că nu aș mai plăti chirie, dar proprietarul ar trebui să îmi dea și bani înapoi. Apoi, de ce sa renovez eu o casă din care, oricum, voi pleca?”, se întreabă o chiriașă.

Este invocat Sibiul 
Turiștii sunt împărțiți în ceea ce privește aspectul centrului istoric. Mulți spun că, cel puțin în privința fațadelor ar trebui făcut ceva. „Dacă e să fac o comparație, centrul vechi al Sibiului arată mult mai bine. Fațadele sunt refăcute și nici nu sunt atât de multe cabluri pe ziduri. Acum, chiar dacă nu ar putea fi refăcute fațadele, măcar sârmele, care uneori atârnă îngrozitor, ar cam trebui să dispară”, ne-a spus o vizitatoare din Iași. Alți turiști nu observă micile imperfecțiuni ale caselor și consideră că centrul vechi arată foarte bine. „Cred că este unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Este lăudabil faptul că în zona veche nu au apărut tot felul de clădiri din sticlă și beton”, a declarat un turist bucureștean.  

Primăria ar putea prelua unele imobile
Referitor la starea jalnică în care au ajuns o serie de monumente din centrul istoric al Brașovului, primarul George Scripcaru a spus că se caută soluții pentru ca unele dintre acestea să treacă în proprietatea municipalității sau în administrarea RIAL. „Avem cazuri de mai multe genuri în această zonă: oameni care au devenit proprietari, dar care au venituri foarte mici și nu își pot permite să facă reparații și reabilitări de fațade, alții care sunt chiriași și plătesc sume infime, de până la 100 de lei/lunar, și preferă această postură, pentru a nu fi obligați să întrețină imobilul. Ideea este că și în cazul celor care le-au obținut prin retrocedare este o problemă, fiindcă aceste clădiri, unele construite și acum 250 de ani, au deficiențe nu doar în privința fațadelor, ci și la structură, în curțile interioare etc.. Toți așteaptă ca alții să le rezolve problemele, iar dacă pică țiglele sau fațada, tot Primăria este de vină! Noi căutăm o variantă, respectiv de a oferi proprietarilor nevoiași sau chiarișilor alte locuințe și de a prelua noi imobilele, iar astfel am avea o bază legală să intervenim”, a afirmat primarul.

PUZ de detaliu pentru centrul vechi
George Scripcaru a mai spus și faptul că în curând va fi prezentat și proiectul de reabilitare a zonei centrului vechi al orașului, proiect inclus într-un plan urbanistic zonal: „Acest PUZ, la care s-a lucrat multă vreme, fiindcă a fost necesară muncă de documentare, vizează fiecare clădire – în special cele declarate monument istoric – și prevede cum trebuie să arate fațadele, de la ornamente și până la culoare. Vom vedea pe viitor și cum anume îl vom pune în aplicare!”.    (R.C. & D.C.)