România are nevoie de o politică pentru arhitectură

Zilele acestea, în cadrul Conferinței Filialei Teritoriale Brașov-Covasna-Harghita a Ordinului Arhitecților din România (OAR), pe lângă alegerea structurilor de conducere și analiza activității, arhitecții au discutat și pe marginea unui proiect de politică pentru arhitectură a României.
În viziunea președintelui filialei teritoriale a OAR, Nicolae Ţaric, „«Politica pentru arhitectură a României: Cultura mediului construit și calitatea vieții pentru 2010-20015» este documentul prin care noi încercăm să ne implicăm, la nivelul cel mai înalt, în România și să transformăm doleanțele noastre într-un cadru privind relația cu administrația, dar și cu spațiul public”.

Mediul construit, rezultatul unor interese
Potrivit punctului de vedere al arhitecților, în România, starea actuală a arhitecturii a fost cauzată, printre altele, „de corupție, de un sistem de guvernare (centrală și locală) care a funcționat sincopat și a fost expus unor puternice grupuri de presiune, de lipsa exercițiului în promovarea interesului public sau de legislația greoaie, asociată cu practica generalizată a derogării”.
În același timp, se constată o fragmentare și degradare avansată a fondului construit, dar și lipsa unei atitudini pozitive față de refolosirea flexibilă și eficace a arhitecturii existente, inclusiv a celei industriale. Arhitecții critică și mediul academic, despre care ei consideră că a întârziat în formarea profesională a specialiștilor și în procesul educativ nu a apelat la ideile dezvoltării integrate, la concepte de proiectare spațială, la integrarea aspectelor culturale și ecologice în proiectare. Membrii OAR mai arirmă că a devenit problematică și starea profesiei de arhitect, precum și fragmentarea ei excesivă în specializări separate.

Statul, custode al patrimoniului construit
În opinia arhitecților brașoveni, un mediu urban de calitate, din punct de vedere architectural, poate fi realizat doar respectând câteva principii. În primul rând, este nevoie de o dezvoltare durabilă de calitate, ce presupune inițiativa și responsabilitatea Guvernului, organism care trebuie să genereze proiecte-model, dar și să țină cont, atunci când contractează proiecte de arhitectură, de calitate și de integrarea soluțiilor ecologice și eficiente energetic. 
De asemenea, arhitecții propun valorificarea patrimoniului construit și a peisajului natural, prin asumarea de către statul român a rolului de custode al moștenirii arhitecturale, acordându-se astfel o atenție deosebită conservării, restaurării și reabilitării patrimoniului construit.
„Toate acestea nu se pot realiza decât prin contribuția tuturor actorilor urbani, începând de la cetățeni sau media, la administrația publică, justiție sau Parlament”, se mai arată în proiectul dezbătut în cadrul conferinței OAR.

Noi instituții în domeniu
Concret, arhitecții propun îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice în domeniul proiectării, modificarea reglementărilor privind exercitarea profesiei de architect, promovarea standardelor de calitate, elaborarea unor politici locale sau centrale de stimulare a regenerării patrimoniului construit. Ei doresc și înființarea instituției Arhitectului-șef al Guvernului, a unui Birou Guvernamental pentru Politici în Arhitectură, cu rol de consiliere, coordonare, promovare a practicii culturale, dar și a unui Centru pentru cultură urbană, rurală și peisaj cultural. „Transpunerea în practică a «Politicii pentru arhitectură a României» este posibilă numai prin alocarea, de către Guvern, a unui buget anual cu această destinație”, se mai arată în documentul OAR.