Creștinii sărbătoresc astăzi Înălțarea Domnului

Creștinii ortodocși, romano-catolici și greco-catolici prăznuiesc astăzi, la 40 de zile de la Înviere, Înălțarea la cer a Domnului. În Biserica Ortodoxă este și Ziua Eroilor, fiind ridicată la rang de sărbătoare națională.
Numită în popor și „Ispas” (de la slavonescul „Supasu” = „Mântuitorul), sărbătoarea rememorează momentul când Mântuitorul Iisus S-a înălțat la cer de Muntele Măslinilor,  relatat atât în Evanghelia lui Marcu, a lui Luca, precum și în Faptele Apostolilor. „În vremea aceea sculându-se Iisus din morți a stat în mijlocul ucenicilor și le-a zis: «Pace vouă», iar ei, spăimântându-se și înfricoșându-se credeau că văd Duh”. După ce li S-a arătat, „le-a deschis mintea lor ca să înțeleagă Scripturile că așa este scris și așa trebuie să pătimească Hristos și a treia zi să învie din morți și să se propovăduiască întru numele Lui pocăința și iertarea păcatelor în toate neamurile… Și  i-a scos pe ei afară până la Mitania și ridicându-și mâinile Sale i-a binecuvântat pe ei. Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de dânșii și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui s-au întors la Ierusalim cu bucurie mare”. Prăznuită de creștini din cele mai vechi timpuri, această sărbătoare era ținută o dată cu Rusaliile la început, pentru ca din secolul al V-lea să respecte calendarul de azi. După ce Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare ridică vestita biserică a Înălțării pe Muntele Măslinilor, sărbătoarea cunoaște semnificații noi pentru lumea creștină. Creștinii se salută din această zi, până la Rusalii, cu cuvintele „Hristos S-a înălțat!”.

De Ispas trebuie să fim veseli
Denumirea zilei în calendarul popular, Ispas, e și numele unui personaj mitic care ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la cer. Întrucât Ispas ar fi fost un om vesel, credincioșii caută să fie binedispuși de ziua acestuia. E prăznuit ca un adevărat sfânt și i se respectă ziua cu interdicții severe de muncă. Asemănător marilor sărbători de peste an, la Ispas abundă obiceiurile și practicile magice legate de cultul morților, pomeni, curățirea și împodobirea mormintelor cu flori, frunze și ramuri de paltini. Ziua de Ispas este socotită hotar pentru diferite activități agrare. Tot ai, se efectuează numeroase obiceiuri și practici magice de apărare, culegerea și sfințirea florilor, frunzelor și ramurilor plantelor apotropaice de alun, nuc, leuștean, paltin, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele și să alunge relele, încingerea peste mijloc a fetelor și femeilor cu leuștean, vrăji și descântece.

Paștele Cailor
În calendarul popular românesc, astăzi e și Paștele Cailor, expresie care inițial nu avea sensul peiorativ de „niciodată”, ci desemna singura zi din an în care caii mănâncă pe săturate. Numită și Joia Iepelor, ziua are la origine legenda potrivit căreia Maica Domnului le-ar fi menit așa cailor, fiindcă au fost zgomotoși în noaptea sfântă în care Îl aducea pe lume pe Iisus în iesle.      (L.J.)