Editorial: Strategii de viitor

Nici nu s-a încheiat actuala ediție a Ligii 1 și echipele de fotbal cu pretenții își fac planuri pentru sezonul ce va fi deschis la sfârșitul lunii iulie.
Cu conturile, chipurile, blocate, Gigi Becali a mutat nebunul pe tabla de șah la Buzău, nemaifiind dispus să achite chiria Stadionului „Ghencea”, în valoare de 65.000 de euro lunar. Contrele politico-economice avute cu vechea cunoștință Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naționale, amic la cataramă cu Anghel Iordănescu, l-au determinat pe excentricul afacerist europarlamentar să adopte modelul transhumanței, „Be, he, he!”, cu tot cu termopane, scaune, tabelă electronică de marcaj. În plus, scapă și de furia ultrașilor steliști, care-l contestă cu ură. Mai rămâne să scurme prin vistierie după câteva milioane de euro (un mizilic?!), să-și primenească lotul, sleit, și să numească un antrenor, Pițurcă ori vreun nevertebrat loial și slugarnic.
CFR Cluj a ajuns, culmea, să pună în practică principiul borcesc „Lăsați-ne să ne pregătim pentru Liga Campionilor!”, antamând la grămadă, ca într-un puzzle, transferuri de jucători români și străini, pentru ca reconfirmatul specialist în catenaccio, Mandorlini, să nu se facă de rușine.
Vizând o infuzie de tineret, în locul mamuților petrecăreți, cu sânge în alcool, cu care a ajuns pe buza zbârcită a falimentului, Dinamo tratează înscăunarea meseriașului Cristiano Bergodi, adus în România de Gino Iorgulescu (foarte posibil să fie numit director general în „Ștefan cel Mare”, ca o garanție a unui management de succes), la sugestia unui influent avocat brașovean.
Dacă Marian Iancu se retrage de la Timișoara până sâmbătă seara, iar vasluianul Adrian Porumboiu își îngăduie un răgaz de răsfăț până la ora finalei Cupei României – „Plec pe Marte”, urmând să-și reia în serios rolurile de patroni, cu inevitabilele bucurii și necazuri, pentru noi provocări în „Europa League”, zgârcomanul Copos a învățat pe de rost partitura lui Moliere și trage de „Ando” să rămână la Rapid (alături de Dinu Gheorghe ca președinte executiv și o legiune de „stegari”?), deși bugetul e de veșnică austeritate.
În schimb, FC Brașov, echipa noastră fanion, pare înecată într-un mix de nepăsare, criză și incertitudine și, dacă factorii decizionali implicați nu creionează și urmează cât mai urgent un proiect profesionist, se poate alege praful.
Și ar fi mare păcat.