DESCOPERIRI: În Cetatea Râșnov, arheologii au descoperit piese din epoca bronzului

Primarul Râșnovului, Adrian Veștea, a anunțat ieri că documentația privind prima etapă a restaurării Cetății Ţărănești, adică refacerea zidurilor de apărare și demolarea a două rezervoare de apă, construite ilegal de firma care a administrat cetatea înainte de 2008, a fost finalizată.

Înainte de a se începe lucrările de restaurare ale Cetății Tărănești de la Râșnov, în curtea interioară a fortificației a fost deschis șantierul arheologic. Adrian Veștea a precizat că săpăturile arheologice au un dublu scop: „Pe lângă descoperirea unor vestigii istorice, arheologii vor înlătura pământul care exercită presiune asupra zidului dinspre parcare și se vor efectua niște săpături ce fac parte din lucrările de ancorare a zidului”. Potrivit dr. Adrian Rusu, arheologul care coordonează lucrările, în aproximativ o lună au fost descoperite obiecte cu o mare valoare istorică. „Unele piese sunt vechi de aproximativ 4.000 de ani, din epoca bronzului, iar altele au doar 2.000 de ani, fiind din perioada dacică. Din păcate, o parte a istoriei a dispărut, o dată cu pământul dus de aici de fostul administrator”, a mai declarat dr. Rusu. El a precizat că toate piesele descoperite vor fi catalogate și duse la Cluj, la institutul de arheologie. „După finalizarea lucrărilor de restaurare, vom încerca să obținem dreptul de a ține aici piese de patrimoniu și să amenajăm un muzeu cu toate aceste descoperiri”, a declarat primarul orașului.

Proiect de un milion de euro
În urmă cu o lună, în timp ce autoritățile locale din Râșnov se pregăteau să depună la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, proiectul de restaurare a Cetății Ţărănești din Râșnov, o porțiune a zidului de fortificație s-a prăbușit. În aceste condiții, expertizele și proiectele au trebuit refăcute, ocazie cu care s-au descoperit noi nereguli privind lucrările de „restaurare” efectuate în perioada 2000-2006 de fostul administrator (o firmă privată) Autoritățile locale vor depune zilele acestea noul proiect la Ministerul Culturii și Patrimoniului, de unde, potrivit promisiunilor ministrului, lucrările vor fi avizate în regim de urgență. „După obținerea avizelor de la București, vom demara licitația. Costul lucrărilor se ridică la 40 de miliarde de lei vechi, adică aproape un milion de euro. Cred că este o sumă pe care o vom găsi cu destul de multă dificultate”, a declarat Veștea.

Gafe sau zgârcenie?
Specialiștii afirmă că lucrările de «restaurare» nu au respectat nici legislația în domeniu, dar nici legile de bază ale ingineriei.
Astfel, potrivit memoriului tehnic prezentat de arhitectul Gero Szekeres, în perioada 2002-2006 – fără a exista documentație tehnică de specialitate – s-au realizat numeroase lucrări de zidărie de piatră, toate zidite cu mortar din ciment. „S-a suprimat taluzul inițial de susținere a zidului de fortificație și s-a dezvelit întregul sistem de fundare a zidului de fortificație sudic”, se arată în document.
Arhitectul a mai precizat că, în urma expertizelor inițiale, efectuate în perioada octombrie-decembrie 2009, s-a considerat că „nu ar fi fost o mare tragedie. Am considerat că au fost vorba de niște greșeli de execuție, deoarece, în mod normal, zidul clasic de beton nu putea fi turnat peste pământ și piatră. Cum zidul nu a fost acoperit cum trebuie, prin structura de beton, apa s-a infiltrat, iar peretele s-a despicat și, în mod inevitabil, s-a prăbușit”, a declarat arhitectul. El constată că asemenea gafe nici un inginer începător nu putea face. „E de la sine înțeles că nu poți lăsa fundațiile în aer și nu poți îndepărta taluzul doar dintr-o parte, astfel încât să supui zidul unor presiuni din partea opusă. Mai mult, partea care s-a dărâmat nu avea doar rolul de fortificație, ci era și zid de sprijin, pentru pământul din incintă. Apoi, în urma lucrărilor de «restaurare» s-a ajuns la situația în care, la bază, zidul era mai subțire decât în partea superioară.”, a continuat Szekeres.

Rezervoarele de apă vor fi demolate
De asemenea, arhitectul consideră că cele două turnuri construite de fostul administrator, pentru a masca niște  rezervoare de apă pe care le-a amplasat în Cetate, au fost făcute, la fel, fără avize, autorizații, cu niște oameni care nu aveau nimic în comun cu construcțiile. „La cel mai mic șoc, cele două clădiri riscă să alunece pe panta de piatră pe care sunt construite. La Râșnov, nici măcar nu a fost curățat terenul. S-a construit pe pământ și iarbă”, a mai declarat arhitectul. El a mai precizat că demolările se vor efectua manual. „Cele două clădiri se vor demonta piatră cu piatră, dar munca va fi mult ușurată, deoarece mortarul folosit este de proastă calitate”, a explicat arhitectul. Primarul orașului speră că, cele două construcții vor fi demolate cât mai repede, pentru a se putea redeschide parțial Cetatea. „După ce le vom dărâma, vom putea deschide câteva trase în interiorul fortificației, iar noi sperăm ca acest lucru să se întâmple în două sau trei luni”, a mai declarat Veștea.