Bacalaureat 2010. Subiectul probei scrise la Istorie

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului
Centrul Național de Evaluare si Examinare

Proba E – c) Proba scrisă la Istorie
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, specializările: muzică,n coregrafie, arta actorului, arhitectură arte ambientale si design, arte plastice, arte decorative; – profil sportiv, toate
specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activitățile extrascolare, pedagog scolar; – profil ordine si securitate publică (licee ale M.A.I.), specializarea stiințe
sociale; – profil teologic, toate specializările.

Varianta 9
• Toate subiectele (I, II si III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:
A. „Astfel, pasoptistii nu au exprimat nicio ostilitate față de sultan si chiar si-au declarat intenția de a respecta toate obligațiile tratatelor încheiate cu acesta; nu au putut însă să-si ascundă ostilitatea față de Rusia si [ca urmare] au cerut să se pună capăt regimului instituit prin Regulamentele Organice (…). Pasoptistii enumerau apoi principiile pe baza cărora intenționau să aseze Principatul [Ţara
Românească] pe o cale nouă (…): egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor; (…) o largă participare la viața publică prin lărgirea drepturilor electorale; libertatea presei, a cuvântului si a întrunirilor (…); desființarea tuturor rangurilor si titlurilor nobiliare; alegerea domnitorului din orice categorie a populației pe termen de cinci ani.
Proclamația de la Islaz a fost un program caracteristic pentru intelectualii (…) de la 1848, datorită accentului pus pe libertățile individuale, încrederii în bunele instituții si prevederilor sale privind un rol sporit pentru cetățean în treburile publice.”
(Keith Hitchins, Românii 1774-1866)
B. „Pentru legitimarea actului de la 11 februarie [abdicarea domnitorului Al. I. Cuza] si demonstrarea necesității aducerii în țară a unui prinț străin, au fost trimise delegații în străinătate. (…) Între timp plebiscitul (…) care a confirmat, cu majoritate covârsitoare, alegerea lui Carol (…) ca domn al României, a pus iarăsi Europa în fața unui fapt împlinit. Consolidarea si recunoasterea noii situații erau cu atât mai necesare cu cât (…) miscarea separatistă, manifestată la Iasi (…), a reliefat primejdia care amenința unitatea si integritatea statului român. (…)
Constituția din anul 1866 proclama principiul monarhiei ereditare în favoarea principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen si a mostenitorilor săi. În cuprinsul său (…) proclama libertățile si drepturile fundamentale ale cetățeanului, suveranitatea națională, guvernământul reprezentativ (…), responsabilitatea ministerială.”
(Gh. Platon, Istoria modernă a României)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Numiți, din sursa A, programul din Ţara Românească, prezentat în 1848. 2 puncte
2. Precizați, din sursa B, acțiunea prin care România a pus Europa în fața faptului împlinit.
2 puncte
3. Menționați, din sursa A, respectiv din sursa B, câte o informație referitoare la cetățean. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține ideea conform căreiadomnitorul/ principele provine din toate categoriile sociale, selectând, din această sursă, două informații aflate în relație cauză – efect. 6 puncte
5. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care combate ideea conform căreia domnitorul/ principele provine din toate categoriile sociale, selectând, din această sursă, două informații aflate în relație cauză – efect. 6 puncte
6. Menționați două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale ale secolului al XX-lea, pentru realizarea României Mari. 4 puncte
7. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern s-a implicat în relațiile internaționale din secolul al XIX-lea. (Se punctează pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea______________ (30 de puncte)
Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:
A. „Idealurile fasciste au fost îmbrățisate rapid de către masele de oameni, care erau formate din categorii amestecate de populație, incluzând agricultori, proprietari de terenuri, oameni de afaceri, veterani de război si multe altele (…).
Ca ideologie, fascismul s-a manifestat împotriva sloganului . (…) În scurt timp, Italia fusese transformată într-un stat polițienesc. Codul de legi a fost rescris pentru a favoriza fascismul. Toate instituțiile educative au primit ordinul să apere regimul. Mussolini a căutat
să se asigure că acesta a intrat în casa fiecărui individ, iar tot ceea ce citeau oamenii erau de fapt propriile sale gânduri.”
(C. Misquitta, Dictatori nemilosi)
B. „Ca sef al guvernului, Mussolini nu mai era un prim-ministru votat de Parlament si responsabil în fața lui. Situat în afara si deasupra planului pe care se aflau ministrii, simpli agenți de execuție, el era învestit de rege cu depline puteri executive si nu depindea decât de suveran. La 31 ianuarie 1926,
puterile sale legislative au fost extinse. [În Italia] nici o lege nu putea fi prezentată fără consimțământul lui si era, totodată, autorizat să legifereze prin decrete-legi, în afara controlului parlamentar. (…) Codurile de legi au fost revizuite în sens autoritar, iar libertățile locale au fost reduse în folosul prefecților, agenți ai despotismului.”
(P. Guichonnet, Mussolini si fascismul)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Precizați, din sursa A, sloganul împotriva căruia s-a manifestat fascismul. 2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la codurile de legi. 2 puncte
3. Menționați spațiul istoric si conducătorul politic la care se referă atât sursa A, cât si sursa B. 6 puncte
4. Menționați, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la practicile politice fasciste, susținându-l cu o explicație din text. 6 puncte
5. Menționați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la relația dintre puterea executivă si puterea legislativă, susținându-l cu o explicație din text. 6 puncte
6. Menționați două trăsături ale democrației din spațiul european, în prima jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte
7. Prezentați o practică politică specifică democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre diplomație si conflict în Evul Mediu si la începuturile modernității, în spațiul românesc, având în vedere:
– menționarea a două instituții centrale înființate în spațiul românesc, în Evul Mediu;
– prezentarea unei acțiuni diplomatice care se referă la spațiul românesc, desfăsurate în Evul Mediu;
– precizarea unei cauze a implicării spațiului românesc în conflict, în Evul Mediu si menționarea a două acțiuni militare desfăsurate în secolele al XIV-lea – al XV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul unei acțiuni militare desfăsurate în spațiul românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea si susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Baremul de corectare