meseriaS – Cel mai batran pantofar din Brasov

La 84 de ani, Zaharie Crisan practica cu mandrie
meseria pe care si-a ales-o
In timp ce majoritatea batranilor se plimba prin parc sau se odihnesc, la 84 de ani, Zaharie Crisan munceste. In urma cu mai bine de 50 de ani, la capatul strazii Nicolae Balcescu din Brasov, barbatul si-a deschis o cizmarie, devenind in scurt timp cel mai iscusit pantofar din oras.

„Am vrut sa ma fac croitor”
Zaharie Crisan s-a nascut in urma cu 84 de ani langa Reghin, in satul Sanmihai de Padure. Spune ca a avut o copilarie necajita, la numai 4 ani pierzandu-si tatal. „A avut un accident in urma caruia a murit. Mama a ramas sa ne creasca pe mine si pe ceilalti patru frati. La 14 ani m-am apucat de meserie. „Du-te dragul mamei sa muncesti ca sa-mi aduci bani de oloi si sare”, mi-a spus mama. „Asa ca am plecat la Reghin, unde m-am angajat ca ucenic la un pantofar. Am stat acolo patru ani fara sa castig un ban. Eu am vrut sa ma fac croitor, dar nu a fost sa fie. Dupa ucenicie am venit la Brasov unde m-am angajat la Steagu Rosu ca muncitor necalificat. Acolo am lucrat doi ani, dar intre timp reparam si incaltaminte”, ne-a marturisit nenea Crisan. Isi aminteste ca a luptat pe front in Apus unde a cazut prizonier la unguri. „Nu am stat mult ca au venit rusii si ne-au eliberat. In ’52 am fost deportat la Targu Secuiesc, iar dupa ce a murit Stalin ne-au dat drumul”, isi aminteste batanul. In ’54 s-a apucat de meserie. Si-a deschis o cizmarie chiar in inima Brasovului.

30 de ani de munca fara concediu
Zaharie Crisan s-a casatorit destul de tarziu, pe la 36 de ani. Are doi copii de care este foarte mandru, insa nici unul nu i-a calcat pe urme. „De la varsta de 10 ani baiatul meu a invatat alaturi de mine meserie. M-a ajutat pana a plecat la facultate, pe urma si-a urmat visul”, a adaugat batranul. Isi mai aminteste ca in tinerete lucra cate 22 de ore pe zi. Nici nu-si mai aminteste de cand nu si-a mai luat concediu, „sa fie vreo 30 de ani”. Este foarte bucuros ca poate sa munceasca. Cele peste 1.500 de calapoade pe care le are le-a mostenit de la vechii cizmari. Faima lui a ajuns in tot orasul. Oricine are de reparat incaltaminte apeleaza la nea’ Crisan. Este considerat cel mai batran pantofar din oras, dar si cel mai iscusit. Nu exista incaltaminte careia sa nu-i gaseasca cusurul. Are cate 10-15 clienti pe zi, majoritatea fideli. Se intampla de multe ori ca sa nu ceara bani pentru reparatii mai ales celor batrani si neputinciosi. Are un suflet mare din ceea ce are vrea sa daruiasca si celorlalti. A trimis mai multi saci cu incaltaminte pentru sinistratii din Moldova. Este necajit ca din ce in ce mai putini oameni practica aceasta meserie. Cu toate acestea, el este fericit. „In fiecare dimineata de la ora 8 astept clientii. Intre timp mai repar cate ceva. La ora 13 merg la masa, dupa care ma odihnesc putin. La ora 16 ma intorc din nou, pentru doua ore. Asa trece saptamana de lucru. In weekend ma plimb sau ma uit la televizor. Tot ce-mi doresc de la viata este sa fiu sanatos sa mai pot munci”, conchide nenea Crisan.