Ce nu stiu inca oamenii de stiinta?

Nu exista intrebari prostesti – exista doar raspunsuri lipsite de intelepciune. In spiritul acestui principiu, saptamanalul „Science”, care si-a aniversat recent 125 de ani de existenta, a prezentat lista celor 125 de mari mistere ale stiintei. Care este cea mai mica particula a materiei? Cum a aparut viata pe Pamant? Ce este constiinta umana? Ce se ascunde de fapt in gaurile negre? Suntem singuri in Univers? Si din ce este el construit? Ce este in mijlocul Pamantului? De ce avem atat de putine gene? Cum am aparut? Vom trai vreodata 150 de ani? Cati oameni poate hrani Terra?
Acestea sunt doar cateva intrebari al caror raspuns nu-l cunoastem. Oare aceste goluri din bagajul nostru de cunostinte nu ar trebui sa fie un motiv pentru a ne simti rusinati? Catusi de putin- ne asigura cei mai mari oameni de stiinta. Stiinta este formata de necunoasterea noastra. Intrebarile fac din stiinta un adevarat perpetuum mobile, o masinarie care se autopropulseaza in vederea cautarii adevarului, observa prof. David Gross, laureat al premiului Nobel pentru fizica in anul 2004.
„Oamenii au avut de multe ori impresia ca au ajuns la capatul cunoasterii, ca au descoperit legile universale care guverneaza lumea. Asa a gandit Isaac Newton descriind gravitatia sau James Clerk Maxwell facand cercetari asupra electricitatii, luminii si magnetismului. Au aparut repede insa alte goluri care asteptau sa fie umplute. Intrebarile cu tinta precisa sunt un combustibil extraordinar pentru noi descoperiri”, scrie Tom Siegfired, autorul unor carti de popularizare stiintifica, in introducerea la editia jubiliara a saptamanalului.
Primul numar din „Science” a aparut in 1880 din initiativa lui Thomas Edison, aminteste Gazeta Wyborcza. Avea 12 pagini, iar cititorul putea afla din el care sunt perspectivele folosirii electricitatii la alimentarea liniilor de cale ferata, sa cunoasca datele ultimei observatii la care fusese supusa constelatia Pleiada si sa citeasca de ce ar trebui ca profesorii sa le explice elevilor constructia creierului animalelor.
Unele intrebari ale oamenilor de stiinta de acum o suta de ani si-au pierdut actualitatea, altele ne dau de furca pana astazi. Intre timp au aparut multe noi – intrebari care nu aveau dreptul sa apara mai devreme. Caci cine s-ar fi gandit in anii ’70 la posibilitatile latente ale celulelor matriceale daca nu se stia nimic despre existenta lor? Ce rezulta de aici? Rezulta ca punand o intrebare, dezvaluim cat anume stim deja. Redactorii revistei „Science” au intocmit la aniversarea ei o lista cu 125 de mistere ale stiintei, dupa care au ales dintre ele 25 – cele care, in opinia lor, isi vor gasi rezolvarea in urmatoarele decenii.