Efectele devastatoare ale alcoolului asupra organismului

Cu mii de ani in urma, oamenii au inceput sa produca bauturi alcoolice din motive practice. Productia vinului a inceput in Egiptul Antic, cand egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica repede, dar ca sucul fermentat sau vinul se pastreaza bine. Ei aveau probleme, de asemenea, cu apa de baut, care era impura, si au observat ca daca beau vin nu se imbolnaveau. Mai tarziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolica, intrucat era folosit la oficierea sfintei liturghii. In perioada renasterii, bauturile alcoolice au devenit importante in societatea europeana. Au inceput sa fie produse pe scara larga si promovate de breasla de comercianti care avea controlul productiei lor. In jurul anului 1300 a aparut o industrie a „berii” in Europa centrala. In aceasta perioada, vinul a continuat sa creasca in popularitate. Au aparut, de asemenea, multe sortimente denumite dupa locul de origine. Desi alcoolul a aparut initial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au inceput sa incerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de bauturi alcoolice a devenit o parte din cultura europeana. Utilizarea lui a dus adesea la abuz.

Alcoolul este un drog
Este necesar sa examinam cazurile de abuz si sa intelegem efectele daunatoare ale alcoolului pentru ca fiecare dintre noi sa poata lua o decizie rationala si constienta cu privire la consumul acestui drog. Alcoolul este un drog, o substanta chimica si schimba modul de functionare al organismului. Daca utilizarea lui este larg raspandita, nu inseamna ca este sanatos sa-l folosim. Este un drog care tulbura mintea si care schimba reactiile chimice din creier, afectand modul de a gandi, a simti, a vorbi si a se misca al oamenilor. Multe din aceste efecte sunt periculoase si pot fi chiar fatale. Cu cat stiti mai multe despre efectele alcoolului asupra organismului vostru, cu atat veti fi mai pregatit pentru a lua o hotarare cu privire la utilizarea lui.

Efectele asupra organismului
Alcoolul, spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin. Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a mucoasei. Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange aproape cu 50%. Mancarurile grase, alaturi de proteine, cum sunt laptele si branza, il pot proteja pe cel care bea de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicatie este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data, precum si de viteza de consumare.
Consumul lent si in doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul mult mai eficient decat atunci cand este consumat dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicatie. Alcoolul trebuie descompus de ficat in bioxid de carbon si apa, inainte de a iesi din organism. Ficatul nu poate descompune o data decat cantitati mici. Restul alcoolului circula in sange pana ce ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna. Cand ficatul devine foarte slabit, apar simptome in tubul digestiv si in sistemul circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si fibroase. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de alcool de lunga durata. Pe masura ce alcoolul circula prin sange, el ajunge la toate partile organismului. In cateva minute el ajunge si la creier.

Alcoolul nu se digera
Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului. Alcoolul impedica atat stocarea cat si obtinerea informatiei din memorie, poate produce halucinatii si chiar apoplexie. Alcoolul poate deteriora atat vederea cat si auzul. Gustul, mirosul si perceptia tactila pot fi, de asemenea, afectate. Intrucat toti muschii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deteriorare poate duce in timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie. Greutatea organismului reprezinta un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaza alcoolul, ceea ce inseamna ca il descompune chimic. O persoana mai voluminoasa, cu greutate mai mare, va putea suporta mai usor efectele alcoolului decat o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicatie apare atunci cand alcoolul ajunge la creier si nu mai poate fi oxidat de ficat. Retineti, alcoolul nu este digerat, cum este mancarea. El este absorbit in sange, o parte prin stomac si o parte prin intestinul subtire.
Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. Taria arata concentratia de alcool in bautura.

Continutul de alcool:
Bere – 3-6% alcool (facuta din cereale)
Vin – 10-14% alcool (din struguri)
Gin, whisky, cognac, rom – 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)
Nivelul de alcool in sange reprezinta cantitatea de alcool transportat de sange la creier, determinand gradul de intoxicatie.
Un nivel de alcool in sange de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru sofatul masinei. La 0,20% apar clar semne de betie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentratiile peste 0,40% duc la stare de coma. Cele de 0,60-0,70% cauzeaza moartea. Alcoolul are multe efecte asupra organismului. Unele sunt efecte de scurta durata, altele sunt de lunga durata. Ambele pot fi insa dezastruoase.