Mai presus de alte ajutoare pe care suntem dispusi noi sa le oferim, copiii strazii au nevoie sa fie reintegrati in societate

Multi dintre ei nu si-au cunoscut niciodata parintii naturali, alegand sa fuga in strada din centrele de plasament unde au fost uitati inca de mici. Altii pleaca de acasa din cauza comportamentului violent al parintilor ori al consumului ridicat de alcool al acestora. Mai sunt si cazuri in care, confruntanu-se cu crize de personalitate specifice pubertatii – pe care parintii nu sunt capabili sa le gestioneze – pleaca in lumea larga pentru a trai asa cum cred ei de cuviinta. In sfarsit, e si situatia celor care, datorita consumului crescut de aurolac, nici nu-si mai amintesc de ce au plecat de acasa. In toate cazurile, dupa cum v-ati dat probabil seama, este vorba despre copiii strazii, care isi petrec zilele prin gari, iar noaptea aleg ca refugiu canalul. Constituie un segment de populatie defavorizata pe care nu-l putem nega ori ignora. Ce este, deci, de facut in sensul reabilitarii lor? Cel mai important si binevenit ajutor este cel in scopul reintegrarii lor.

Vacante pentru cei care au ales sa se schimbe
O serie de astfel de copii si tineri sunt gazduiti de adapostul de noapte de la „Centrul vietii noi”. Conditia esentiala cu care sunt primiti este, bineinteles, renuntarea la substantele halucinogene. Cei mai fericiti dintre ei, care au inteles ca viata poate fi mai frumoasa decat pe strazi, au avut in vara aceasta ocazia de a pleca in tabara la mare. De asemenea, nu de mult timp s-au intors dintr-o tabara de o saptamana de la Rasnov. Dorin Balan, in varsta de 17 ani, a ajuns aici in urma unor evenimente mai tragice din familie. „Mi-a placut mult la mare, dar cel mai bine a fost la Rasnov. Am avut un program foarte bine organizat. Mi-am facut foarte multi prieteni. Iar noaptea am fost chiar sa culegem licurici”, povesteste Dorin. Andrei Dragomir, Sergiu Simion si Cristinel Durian sunt si ei in adapost de ceva vreme, fiind deja angajatii unei firme de prelucrare a lemnului. Se afla, deci, pe drumul cel bun. „I-am acceptat de la inceput. Este adevarat ca sunt diferiti de ceilalti angajati, neavand formata deprinderea de a munci, insa, fac treaba la fel. Iar cu timpul dobandesc experienta, devenind adevarati profesionisti. Ma impresioneaza faptul ca sunt dornici de munca, vrand adesea sa stea peste program”, ne-a declarat Victor Seceleanu, angajatorul baietilor. Sergiu Simion a fost si el foarte incantat de tabara de la Rasnov dar, mai presus de toate activitatile in care a fost angrenat, el spune ca „imi place cel mai mult faptul ca incearca sa ne reintegreze in societate”.

Picnic bilunar cu copiii strazii
Nici copiii si tinerii ramasi in strada nu sunt neglijati. Astfel, tot prin initiativa „Centrului vietii noi”, ei se intalnesc bilunar la un picnic. „Vin aici, se intalnesc, mananca un carnat dar, mai presus de toate, au parte de un timp de coeziune. Noi vrem sa cream o platforma de incredere. Oferim ceva, fara sa le cerem nimic in schimb, asa cum sunt ei obisnuiti. Vrem sa cream o punte de legatura, sa le aratam ca, primind ajutorul nostru, pot sa tinda catre mai mult. Este o sansa pentru ei de a se cunoaste mai bine”, ne-a declarat Dolores Bota, directorul „Centrului vietii noi”. Curiozitatea de a vedea cum se desfasoara exact aceste intalniri m-au determinat sa particip si eu. Am gasit acolo copii cu varste sub zece ani, precum si tineri cu bebelusi de doar cateva luni, conceputi, dupa cum va imaginati probabil, pe strada ori in canal. Unii constienti de ceea ce li se intampla, altii inca cu punga de aurolac langa ei, povesteau cum este viata pe strazi. Ciudat este ca, desi nu au parte de un trai prea bun, aleg acelasi drum.