Radiografie – Justitia brasoveana a ingropat cazuri grave de coruptie

TRANSILVANIA EXPRES va prezinta cateva dintre
cele mai rasunatoare esecuri ale magistratilor brasoveni
Despre felul schiop in care se face justitie in Romania, au curs valuri de cerneala in ziare. TRANSILVANIA EXPRES a scris de-a lungul timpului despre scandalurile legate de privatizari dubioase, drenarea banului public inspre buzunarele unor baroni locali si o sumedenie de alte escrocherii facute fara jena la lumina zilei. Fapte prezentate pe larg in paginile noastre au ajuns sa fie cercetate de oamenii legii.
De cele mai multe ori insa, dosarele au fost inchise cu Neinceperea Urmaririi Penale. TRANSILVANIA EXPRES isi propune, in randurile care urmeaza, sa enumere mai multe cazuri care, de-a lungul ultimilor ani, au fost ingropate in Justitia brasoveana. Nu negam ca exista si un bilant pozitiv. Realizarile celor care n-au cedat presiunilor grupurilor de influenta, sunt totusi putine. Nu i-am nominalizat pe magistratii curajosi, asa cum n-am facut-o nici in cazul celor care au zadarnicit infaptuirea Justitiei. Tot ce vrem sa demonstram este ca sistemul de Justitie functioneaza la Brasov defectuos. Iar tabloul pe care il creeaza scandalurile prezentate in randurile urmatoare arata acest lucru foarte clar.

Dreptate importata din alte judete
Cazuri celebre, avand in prim-plan personaje despre care s-au scris pagini intregi de ziar, au fost ocolite cu grija de anchetatori. S-a ajuns pana acolo, incat, unii oameni, beneficiarii unor protectii inalte in Brasov, sa ajunga dupa gratii doar dupa interventia Parchetelor din alte judete. E cunoscut de toata lumea cazul omului de afaceri Tartaga care a ajuns la puscarie in urma deciziei Tribunalului din Galati, dupa ce a inselat combinatul de acolo cu o mare cantitate de tabla pe care n-a platit-o. Afacerile necurate pe care le-a facut in Brasov au fost evitate cu grija de cei care ar fi trebuit sa faca dreptate. In cazul primarului din Sacele, Vasile Lata, desi presa si-a racit gura de pomana cerand autoritatilor sa-l demita pentru ca fusese deja condamnat penal, s-a ajuns la interventia PNA Bucuresti, care l-a prins in flagrant luand mita. Scandalul din jurul afacerilor celor doi Crisan, tatal si fiul, a ajuns cu mare greutate la urechile procurorilor brasoveni. A ajuns totusi la cele ale procurorilor gorjeni care i-au trimis pe cei doi, pentru o perioada, dupa gratii.

Escrocherie uriasa la RIAL
Intreg patrimoniul imobiliar al municipiului Brasov a fost instrainat prin Hotarare de Consiliul Local unui SRL condus tot de consilieri locali. Cooperativa formata din consilierii apartinand PD, PSD, PNL si PRM din Consiliul Local Brasov a cedat conducerea noului SRL, constituit cu patrimoniul imobiliar privat al municipiului, lui Dan Vele. Acesta a instrainat sute de imobile pe mai nimic, liderilor politici, consilierilor locali, sefilor institutiilor statului, magistratilor.

Fostul primar Ioan Ghise declara ca patrimoniul RIAL in valoare de piata de aproape un miliard de dolari, a fost devalizat in principal de Dan Vele si Gheorghe Atomei (fostul presedinte al Consiliului de Administratie). Vele a fost cercetat penal si a luat o pedeapsa cu suspendare. Conducerea care i-a urmat a continuat jaful. Consilierul PSD Gheorghe Atomei si-a dat spatii RIAL lui, fiicei, ginerelui, si tuturor prietenilor din diverse partide, din politie, magistratura. Fostul guvern a trimis Corpul de Control, condus pe atunci de Victor Ponta, la Brasov. Raportul a constatat ca Dan Vele este de neatins, intrucat beneficiaza de protectia magistratilor, unii dintre acestia beneficiari ai locuintelor RIAL. De altfel, toate procesele declansate de fostul primar Ioan Ghise pentru recuperarea patrimoniului imobiliar al orasului au ramas si ele fara rezultat. Si in acest caz, PNA Brasov a ramas surd si mut, desi, prin competentele date de Legea 78, il indreptateau sa intervina. Singurul care mai face in acest moment obiectul unui proces in acest caz este ziaristul care a dezvaluit escrocheria.

PNA a protejat Condorul
Privatizarea fostei ICRA, acutala SC Condor SA, a insemnat preluarea alimentarilor Brasovului de catre doua persoane, Nicolae Dogar si Traian Popelea. Numai ca, un procuror de la Serviciul Teritorial Anticoruptie Brasov al Parchetului National Anticoruptie a intrat pe fir la momentul oportun si-a deschis un dosar, incepand urmarirea penala impotriva lui Nicolae Dogar (la vremea aia si consilier local PSD, si director general al SC Condor) si Traian Popelea (director economic) „Prin asumarea constienta, in calitate de administratori ai SC Condor SA, a efectuarii unui numar de patru operatiuni comerciale fictive avand ca obiect vanzarea prin interpus a unui numar corespunzator de imobile apartinand societatii comitente, efectuate in scopul obtinerii de foloase necuvenite, invinuitii Dogar Nicolae si Popelea Traian au realizat in perioada 2001-2003 sustragerea SC Condor de la plata catre bugetul de stat a sumei de 2.514.059.548 lei (…) savarsind prin aceasta infractiunea de evaziune fiscala”. Alte capete de acuzare s-au referit la delapidare sub forma continuata, la fals, uz de fals, etc., in total vreo 25 de capete de acuzare. Procurorul de la Serviciul Teritorial Anticoruptie Brasov al PNA, care a initiat urmarirea penala, a fost indepartat din structurile institutiei. Dupa ce, insusi seful national al PNA, Ioan Amarie, i-a cerut sa predea degraba dosarul „pentru siguranta sa”, procurorul si-a cerut transferul. Dosarul a fost incheiat, evident, cu NUP.

NUP in cazul Faina
Daca fostele alimentari au fost preluate de Nicolae Dogar, spatiile fostului ILF (Intreprinderea de Legume si Fructe ) au fost luate de firma condusa de Constantin Faina, actual deputat conservator, seful organizatiei PC Brasov. SC Nelsand, firma deputatului, a preluat contractul de privatizare al Agrovit-ului de la AMI SRL, dupa care a inchiriat si instrainat spatiile comerciale. Un comisar al PNA Brasov a descoperit ca uriasa avere a fostului ILF a fost tranzactionata ilegal, iar spatiile de cateva hectare de magazine si depozite au fost inchiriate de Constantin Faina catre alte firme, fara ca mult controversatul contract cu FPS sa fi fost achitat, la data respectiva. Comisarul a mai descoperit o ilegalitate facuta de Faina, care, in calitate de reprezentant al Agrovit a vandut catre Nelsand, unde era administrator, un imobil, un teren si trei spatii comerciale. Sau, in limbaj juridic, a stabilit cu intentie o valoare diminuata fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor la care statul este actionar. Procurorul PNA care a instrumentat cazul a linistit insa temerile candidatului la alegerile generale din 2004, dand NUP, solutie sustinuta si de o rezolutie a sefului PNA Brasov.

Afacerea Agrement, considerata corecta de Justitie
Plenul alesilor judetului a decis in 9 decembrie 2002 prin hotarare, achizitionarea Complexului „Agrement”, aflat in ruina, la presiunile politice ale liderilor PSD, dar si cu sprijinul unor lideri ai PD, aflati in relatii stranse de colegialitate cu Gheorghe Atomei, consilier local PSD. In 16 ianuarie 2003 s-a aprobat, in acelasi Consiliu Judetean, pretul de 479.000 de euro, neprecizandu-se daca TVA-ul este continut. Atomei a profitat de pe urma neclaritatii hotararii si a cerut suplimentar 101.000 de euro TVA, ceea ce i s-a si aprobat. Astfel, afaceristul a castigat de aproape zece ori mai mult decat a investit, dintr-o singura speculatie imobiliara cu Consiliul Judetean, fara a exista o licitatie, pe bani publici evident. Fosta cooperativa ATCOM, aprobase vanzarea imobilului, numai prin licitatie, la un pret de pornire de numai 8 miliarde de lei. Consiliul Judetean urma sa plateasca suma in rate trimestriale intinse pe doi ani. Conditia obligatorie era intabularea Comixului pe terenul de sub complex, dar si absenta oricarui proces sau grevare de sarcini a imobilului. Desi complexul facea obiectul unui litigiu, lucru evidentiat si de Extrasul de Carte Funciara, Atomei a declarat pe propria raspundere un neadevar in contractul de vanzare-cumparare cu Consiliul Judetean. Ulterior el a declarat ca afacerea a fost corecta, fapt care ar fi fost constatat de Curtea de Conturi si de Curtea de Apel.

Tractorul, pus pe butuci
Privatizarea nereusita a uzinei de tractoare cu Ladini Italia, avand si suportul sindicatelor din Tractorul, a ajuns la Politie, mai precis la IGP Bucuretti. Adevarat intreprinzator, reprezentantul Ladini, Mauro Frola, si-a facut o firma prin care a importat tractoare italiene, beneficiind si de subventia romaneasca pentru productia de tractoare. Asa ca s-a ales cu o ancheta a Inspectoratului General de Politie. Ca multe alte dosare si acesta a fost dat pana la urma uitarii. Nici privatizarea modulelor de la Tractorul n-a fost mai fericita. Omul de afaceri aflat in conducerea municipala a PSD Brasov, Ioan Olaru, a fost acuzat de Sindicatul Metalurgistilor ca a falimentat Scudiverul si Proremul, cele mai rentabile module privatizate de la Tractorul. Prin numirea unui reprezentant de paie la aceasta societate, Romulus Verzea, Olaru si-ar fi instrumentat transferul a 70% din activele sectiei la alta firma, SUDV, controlata din umbra tot de el. Bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 100 de miliarde de lei. Desi Finantele Brasovene au sesizat din timp Parchetul, pe dosar s-a asternut praful. Politia Economica este singura care se mai ocupa de caz. Iar PNA Brasov s-a facut ca nu vede vanzarea Scudiver pe aproximativ 600 de milioane de lei – pretul unei garsoniere dintr-un cartier marginas -, desi stocul de produse existent valora peste 1 milion de dolari.

Jefuirea Hidromecanicii
Hidromecanica, o alta uzina care pana nu demult facea faimoasa industria brasovaena, a ajuns pe mainile familiei Crisoan Alexandru tatal si fiul, in 2002-2003. Totul s-a petrecut sub atenta indrumare a fostului sef al APAPS, Ovidiu Musetescu. Cei doi au devalizat societatea introducand-o intr-un circuit evazionist complicat, de compensari cu bonuri de energie electrica impreuna cu Urex Rovinari, prejudiciind statul roman, conform raportului Autoritatii Nationale de Control, cu peste 150 de miliarde de lei. Nici n-au fost deranjati de magistratii brasoveni, desi exista o sesizare a sindicatelor, in care acestea reclamau concedierea abuziva a muncitorilor. Arestarea celor doi Crisani s-a produs totusi, insa la Parchetul Gorj, pentru emiterea unor cecuri fara acoperire catre o firma din acest judet. In acest moment sunt judecati in stare de libertate.

Hotii in lant la Nitramonia
Fosta conducere a combinatului isi facuse un obicei din a trimite nitrat in zone controlate de teroristii arabi. Una dintre incarcaturi a disparut impreuna cu vaporul, fara a mai fi recuperata valuta. Doasarul in care au fost cercetati directorii de atunci ai uzinei a primit NUP de la Parchetul Fagaras. A urmat cumpararea combinatului de catre fantomaticul Fatih Kesser, care timp de un an de zile a facut curatenie-luna, scottind tot inoxul si fierul vechi din uzina. Ulterior, Fleetcher Group a cedat administratia contractului de privatizare, prin novatie, catre S & T SUA., reprezentata de Ion Tanjalaa, fost ofiter acoperit in celebra doi si-un sfert. Rezultatul a fost dezmembrarea combinatului chimic fagarasean si falimentarea lui conform Legii 64. Doar Politia Economica Brasov mai cerceteaza cazul prejudicierii bugetului de stat cu cateva zeci de miliarde de lei, de catre Tanjala si Mihai Barbuliceanu, fostul director executiv.

Dusi cu zaharelul
Cu privatizarea fabricii de zahar de la Bod, facuta in timpul guvernarii CDR, s-a ajuns pana la arestarea prefectului de atunci. Patronul fabricii de zahar, Dan Tartaga, deti a este un pasionat colectionar de dosare penale – inclusiv pentru ucidere din culpa, a fost o lungaa perioada ocolit de Justitie. Pana la urma, in 2004, a fost incarcerat pentru doi ani, conform unei sentinte definitive si irevocabile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Tartaga n-a fost deranjat la acea vreme de Parchetul Brasov, el fiind incarcerat in urma unei actiuni a Parchetului Galati. Se pare ca i-a mai ramas insa suficient zahar incat sa-i indulceasca pe cei care au anchetat vanzarea rezervelor de stat de la Bod sau teapa trasa Bancii Agricole Brasov.

Privatizari dubioase in Poiana
Poiana SA a fost obiectul unor tactici inventate de PSD, dar aplicate si desavarsite cu succes de CDR. Aceasta a constat in asocierea Poiana SA cu diverse SRL-uri sau SA-uri punctual pe anumite hoteluri din Poiana Brasov: Alpin, Ciucas, Piatra Mare, Soimul etc., dupa care, prin majorare de capital sau alte procedee, firma privata devenea actionar majoritar. Ingeniosii oameni de afaceri au scapat astfel de timpul pierdut si stresul de la licitatii, unde ar fi platit probabil sume mai apropiate decat cele reale. In afara de patronul de la Cibela Grup, Viorel Popa, nimeni n-a mai fost deranjat cu vreo ancheta care sa incerce sa descalceasca itele unor privatizari dubioase. Nici George Copos pentru Hotel Sportul, nici Ioan Neculae pentru Hotel Piatra Mare si Complexul Agrement.

Dosarul Petrolul
La inceputul anilor 2001-2002, o seama de benzinarii din Brasov au fost angrenate in ceea ce s-a numit escrocheria „Petrolul” cu carburanti neaccizati. Motorina era produsa de rafinarii ca Astra-Ploiesti, Rafo, Petromidia sau Vega, dar era comercializata sub denumirea unor combustibili de incalzit, de tip CLU, M1, White Spirt etc. Prejudiciul adus bugetului de stat ridicandu-se in final la aproape 270 de miliarde de lei. Cele cateva zeci de inculpati si faptuitori, printre care si Ioan Nicolae de la SNTR-faptuitor, sunt judecati astazi in stare de libertate, cei arestati in dosar fiind pusi in libertate la Bacau si la Brasov. Aparatorul din acest proces, care se judeca de patru ani, este insusi senatorul Antonie Iorgovan.

Prejudiciu ingropat
Procurorii Parchetului National Anticoruptie din Brasov au cercetat in 2004 trei cazuri privind efectuarea atribuirii in compensare a unor terenuri mostenitorilor proprietarilor acestora. Terenurile au fost atribuite in perioada 2002-2003 fie potrivit deciziei fostului primar Ioan Ghise, fie pe baza unor hotarari ale Comisiei locale de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, privind retrocedarea bunurilor imobiliare nationalizate abuziv in timpul regimului comunist. Raportat la preturile/mp de pe piata imobiliara, la vremea respectiva a reiesit ca un schimb de terenuri agreat de municipalitate a prejudiciat bugetul local cu peste 100.000 de euro. Demn de mentionat ca la doua-trei zile de la obtinerea dreptului de proprietate asupra suprafetelor in cauza, proprietarul le-a vandut, obtinand un pret cu mult mai mare. Cercetarile efectuate de procurorii PNA Brasov asupra felului in care a fost realizat schimbul de suprafete si modul de operare ulterior tranzactiile prin care terenurile au fost vandute, au avut, insa, ca rezultat emiterea unor rezolutii de neurmarire penala si inchiderea dosarului. Concluziile procurorilor au fost ca nu s-a comis nici un fel de ilegalitate, ca a fost respectata intocmai Legea nr. 10/2001, ca evaluarile au fost corecte si ca bugetul municipiului nu a fost prejudiciat, precum si ca persoanele implicate in tranzactii nu se fac vinovate de nimic.

Camatarii, mana-n mana cu notarii si executorii judecatoresti
Una dintre cele mai mari escrocherii care a lovit societatea brasoveana in ultimii ani a fost afacerea „Camatarii”. Timp de peste zece ani, acestia, adevarati creditori ambulanti, si-au atras sute de clienti prin tot felul de anunturi aparute in presa sau lipite pe stalpii electrici din oras. Textul cu care-ti amageau victimele era simplu: „Imprumut valuta cu garantii imobiliare?”. Suma care urma sa fie imprumutata era, de regula, nu mai mare de cateva mii de marci germane sau dolari americani. Conditiile insa erau foarte dure: dobanda de 50% la termen, dobanda de 1% pentru fiecare zi de intarziere, termenul de rambursare, intre una si trei luni, si ce era mai important, garantarea imprumutului cu un imobil. Unii brasoveni care au cazut victimele inselatoriilor de acest gen au spus ca n-au vazut contractul cand l-au semnat sau ca notarul nu le-a dat si lor un exemplar. La expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul, creditorul se ascundea de client pentru a nu-si primi banii la timp. Astfel ca, o intarziere de cateva luni, il punea pe debitor in situatia sa restituie o suma chiar si de zece ori mai mare decat cea contractata. Ajuns intr-un asemenea punct, camatarul il actiona in judecata pe debitor pentru nerambursarea la timp a imprumutului si dupa castigarea procesului, apela la un executor judecatoresc pentru punerea in aplicare a sentintei. Adica, evacuarea datornicului si valorificarea locuintei. Cele mai multe contracte de imprumut cu garantie imobiliara au fost incheiate numai la cateva birouri notariale, practic intr-un cerc foarte restrans. La fel s-au desfasurat lucrurile si in cazul executorilor judecatoresti. De aceea, aproape toti notarii si executorii implicati in diverse cazuri au fost acuzati ca au lucrat mana-n mana cu camatarii.