Crima Ecologica – Prin retrocedarea Palatului Stirbey, Brasovul ramane si fara parcul dendrologic

Palatul Stirbey si intregul domeniul aferent nu mai este dorit de Primaria si Consiliul Judetean Brasov. Cele doua institutii aveau dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului retrocedat fostilor urmasi ai lui Barbu Stirbey.
In urma cu cateva luni, edilii au primit o oferta pentru a cumpara acest domeniu, ba chiar au fost luate si hotarari prin care s-a aprobat cumpararea acestuia, cu titlu de principiu. Pretul cerut a fost de 2,8 milioane euro, dar, in paralel, intr-o revista de publicitate imobiliara, cladirea cu 33 de camere plus anexe si cei 85.000 mp de teren erau scosi la vanzare. Primaria Brasov a renuntat la cumparare acestui domeniu pe motiv ca, pe langa pretul de achizitie, mai erau necesare inca 6-7 milioane de euro pentru reabilitarea cladirii si a parcului.

Silvicultura, mutata la Brasov in 1948
Pana la urma, s-a renuntat la cumpararea domeniului fara ca nimeni sa-si bata capul cu parcul dendrologic. Nimanui nu i-a pasat de generatiile de studenti de la Silvicultura, coordonati de profesorii lor, care au muncit din greu la realizarea parcului. Facultatea de Silvicultura s-a mutat la Brasov in 1948, despartindu-se de fostul Institut Politehnic din Bucuresti. Facultatea a functionat in cladirea fostului Liceu German de Fete, iar ulterior si-a construit inca un corp.
Tot atunci, s-a infiintat o Facultate de Silvicultura si la Campuling Muscel, la interventia unui cadru de conducere din PCR, dar s-a desfiintat dupa numai zece ani, profesorii si studentii fiind transferati la Brasov.

Teren dat de Consiliul Popular in 1960
Profesorul Aurel Negrutiu isi aminteste ca, dupa infiintarea facultatii la Brasov, s-a luat decizia de a se amenaja si o gradina dendrologica. Abia in 1950 Consiliul Popular a decis sa dea terenul de aproximativ 3 hectare pentru gradina, in incinta Palatului Pionierilor. „Am inceput sa lucrez la gradina dendrologica in 1958. Eram asistent la dendrologie pe atunci si am inceput lucrul sub indrumarea profesorilor Emil G. Negulescu si Alexandru Negulescu. Cel din urma era cunoscut drept un om foarte autoritar, fiind fostul administrator al padurilor regale”.
Pentru inceput, au fost adusi puieti din marile pepiniere din tara: de la Simeria (Hunedoara) si de la Scrovistea, de langa Bucuresti. Apoi, profesorii brasoveni au initiat un inceput sa faca schimb de seminte cu marile parcuri dendrologice din Europe: Germania, Franta, Italia si Grecia. „A fost o munca titanica. Am realizat mii de puieti, dar am avut foarte mari probleme cu aclimatizarea lor la Brasov. Clima rece, montana, ne-a creat mari porbleme. La multe soiuri, din zece fire plantate, de exemplu, daca se prindea unul, din cauza socurilor termice. Dar acestea erau cazuri fericite, pentru ca de foarte multe ori trebuia sa o luam de la capat”.
Valoare nerecunoscuta
In 1960, Facultatea de Silvicultura a construit si o sera, care ulterior fost marita. Aici erau plantate soiurile care nu s-au putut aclimatiza. Specialistii au inceput sa faca experimente si au inmultit plante decorative care nu sunt de gasit in Romania. A fost adus in tara bradul de Grecia, de Siberia, bradul Nord-American, care difera de cei autohtoni atat din punct de vedere al lungimii „acelor”, cat si al coloritului. „Culmea este ca toate aceste realizari ale noastre nu au fost valorificate pentru spatiile verzi din Brasov, care este un oras de munte. Nimeni nu a vrut sa inteleaga ce valoare are munca noastra”, s-a aratat mahnit profesorul Negrutiu, acum pensionar, care si-a trait intreaga viata la Facultatea de Silvicultura.

Hoteluri sau vile in loc de monumente istorice
Facultatea de Silvicultura este aproape in doliu. Nimeni nu poate sa inteleaga cum a fost posibil ca acest patrimoniu didactic sa fie cedat cu atata usurinta de autoritati. In opinia specialistilor, o valoare estimativa a parcului este de peste 50 de miliarde de lei, fara a fi luata in calcul valoarea didactica a acestei baze materiale. Seful Catedrei de Dendrologie, profesorul Nicolae Sofletea, spune ca, daca s-ar aplica legea, atunci gradina dendrologica ar fi salvata, pentru ca Palatul Stirbey si parcul sunt declarate monumente istorice. Pe cale de consecinta, nu pot fi „daramate”, iar in locul lor sa apara hoteluri sau vile, dupa cum s-a zvonit in mediile imobiliare din Brasov si Bucuresti.

Intrega lume, adunata pe cateva hectare
Dascalii de la Facultatea de Silvicultura spun ca, datorita eforturilor pe care le-au facut, au „ingramadit” intreaga lume pe cateva hectare. Speciile indigene reprezinta 62 la suta (aici fiind incluse si cele care nu sunt specifice arealului natural in zona fitoclimatica a Brasovului), 6 procente cele din Sudul Europei, Asia Mica, Transcaucazia si Asia vestica, 17 la suta cele din America de Nord, iar 13 la suta cele din Asia Centrala si Extremul Orient. „Supravietuirea speciilor exotice cultivate in parc a fost buna (de circa 80%). Totusi, soiurile sensibile fata de climatul temperat continental au suferit fie din cauza gerurilor mari din timpul iernii, fie datorita ingheturilor timpurii sau tarzii, care sunt relativ frecvente in Depresiunea Barsei. In acest context stational de natura climatica, unele specii au disparut, iar altele au avut o dezvoltare necorespunzatoare”, precizeaza Sofletea, care a dat ca exemplu situatia arborilor de Sequoia gigantea, care la varsta de 35 de ani abia ating o inaltime de 3-5 metri.

„Incercam sa salvam ce se mai poate salva”
In conditiile in care fondurile din invatamant sunt insuficiente, salvarea parcului dendrologic de la Brasov este aproape imposibila. Oficialii Facultatii de Silvicultura au discutat cu proprietarii de drept ai domeniului.
Ei cer o chirie de 18.000 de euro pe an, suma fabuloasa pentru bugetul unei universitati. Sperante inca mai sunt: desi nu exista inca un contract, urmasii printului Barbu Stirbey au acceptat sa dea in folosinta gratuita gradina dendrologica, cu conditia ca aceasta sa fie intretinuta gratuit de specialistii de la Silvicultura. Lucrul acesta nu poate fi facut decat pana cand va fi finalizat contractul de vanzare al domeniului.
Cum exista deja mai multi cumparatori interesati de palat si teren, este posibil ca toate eforturile sa fie in zadar.

]„Nu ai cum sa pui problema reconstruirii unei alte gradini dendrologice peste noapte. Nu sunt caramizi pe care sa le muti dintr-un loc in altul. Nu putem muta peste noapte exemplare din peste 450 de specii. Cele de talie mica, putem risca sa le replantam si sa salvam ce se mai poate salva, dar asta inseamna nici 5% din ce material exista la aceasta ora. Ganditi-va ca trei sferturi din speciile din parc sunt arborescente, care nu pot transplantate”
Seful Catedrei de Dendrologie, profesor Nicolae Sofletea