Controversa – Consiliul Judetean are in patrimoniu zeci de imobile de pe raza Brasovului

Majoritatea monumentelor istorice din orasul Brasov, cum ar fi Casa Sfatului, zidurile Cetatii Brasov, Reduta, Cetatuia, Casa Muresenilor sau sediul Bibliotecii Judetene „Gh. Baritiu”, au ajuns sa fie incluse in septembrie 2002 in patrimoniul administratiei judetene, in pofida faptului ca se afla pe raza municipiului resedinta de judet. Inventarul bunurilor aflate in patrimoniul judetului este prevazut in anexele Hotararii Guvernului nr. 977/2002, prin care este atestat domeniul public al fiecarei localitati, precum si ceea ce tine de CJ.
La o simpla trecere in revista a anexelor actului normativ amintit, se observa ca monumentele trecute in patrimoniul judetean figurau la acel moment in extrasele de Carte Funciara ca fiind in proprietatea statului roman, restul nefiind intabulate. Exceptie face Casa Sfatului, care apare (intr-o anexa datata in anii ’50) ca fiind in proprietatea Comunei Politice Brasov, respectiv a municipiului Brasov, precum si cladirea in care functioneaza Biblioteca Judeteana „G. Baritiu”, care figura in patrimoniul aceluiasi for.

Curtea de Apel Brasov a decis desfiintarea unei hotarari a CL
Patrimoniul judetului a starnit de-a lungul timpului dispute juridice intre CJ si municipalitatea brasoveana. Astfel, in 2001, conducerea CJ Brasov a deschis o actiune in instanta prin care solicita ca anumite imobile care au fost incluse in proprietatea municipiului (printr-o hotarare a Consiliului Local din 1999), sa revina la judet, pe motiv ca acesta ar fi proprietarul de drept. Printre imobilele aflate in discutie se numarau Asezamantul Cultural „Tara Barsei” (actualul Centru Cultural „Reduta”), Biblioteca „George Baritiu”, numeroase spitale si unitati medicale, dar si Bastionul Tesatorilor, Turnul Negru, Turnul Alb si Muzeul „Casa Muresenilor”.
Pe 1 februarie 2002, magistratii Curtii de Apel Brasov au decis, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, ca un numar de 45 de imobile sa intre in patrimoniul Consiliului Judetean Brasov, iar hotararea CL Brasov sa fie modificata.
Desi reprezentantii municipalitatii au aratat ca in aceste cladiri functioneaza o serie de institutii judetene, care au un caracter vremelnic si prin urmare cladirile ar putea sa ramana in proprietatea municipiului, instanta a decis la acea data ca nu se poate face distinctie intre imobil si institutie, pentru ca institutia este si cladirea in care functioneaza. Astfel, s-a apreciat ca muzeele judetene, biblioteca, institutiile de invatamant special si toate spitalele sunt institutii de interes judetean si prin urmare trebuie sa fie incluse in patrimoniul CJ. Exceptie a facut, insa, Muzeul de Istorie, care potrivit extrasului CF functioneaza in cladirea Casei Sfatului, care apartine Comunei Politice Brasov si, „prin urmare, ea apartine domeniului public local, inclusiv institutia care functioneaza in imobil”.
Instanta a decis, de asemenea, ca municipiul sa pastreze o serie de crese pe motiv ca sunt finantate cu fonduri de la Consiliul Local. In plus, in cuprinsul hotararii se precizeaza ca Bastionul Tesatorilor, Turnul Alb, Turnul Negru si Casa Muresenilor, sunt obiective de interes local si, prin urmare, acestea au fost incluse corect in patrimoniul municipiului. Ulterior deciziei, plenul CL a revocat cele 45 de pozitii, admise de instanta, din structura patrimoniului propriu care au fost incluse in cel judetean.
In pofida dispozitiilor instantei, in luna septembrie a aceluiasi an, la momentul in care a fost emisa hotararea de Guvern care statueaza bunurile imobiliare aflate in domeniul public, atat al judetului, cat si al municipiului, bunurile ce fusesera admise de instanta ca fiind de interes local, respectiv Casa Sfatului, Turnul Alb si Turnul Negru, Muzeul „Casa Muresenilor” si Bastionul Tesatorilor, au revenit CJ.

„Unii vor sa puna mana pe imobile renovate de CJ”
Referitor la aceasta situatie, presedintele CJ Aristotel Cancescu a sustinut: „Nu ma intereseaza cine figureaza ca proprietar in CF! Nu am stat in arhive sa verific! Parerea mea este ca apartin brasovenilor si nu conteaza in patrimoniul carei institutii sunt. Daca in CF apare Statul Roman, atunci Statul Roman suntem si noi!”. De altfel, Cancescu a sustinut ca, in opinia lui, nu ar trebui sa se piarda timpul cu astfel de dispute patrimoniale: „Noi trebuie sa colaboram cu municipalitatea! Sunt atatea lucruri de facut ca probabil nici in 10 ani de acum incolo nu vom termina. Am cheltuit cateva milioane de euro pentru cladirea de la Reduta. Ne trebuie peste un miliard de euro sa renovam toate cladirile din Brasov. Este foarte mult de lucru si trebuie sa colaboram ca sa facem fata acestor investitii! Deocamdata am facut doar ceea ce este de fatada, dar ceea ce este in spate, este dezastru. Ma refer la cladiri care stau sa cada, la balcoane care se naruie…”.
Totusi, presedintele CJ a admis ca stie ca o serie de factori de decizie din administratia brasoveana, precum si persoane particulare se uita prin CF-uri cu scopul de a obtine diferite bunuri imobiliare: „Se uita sa vada cum le pot lua, dupa ce le-am renovat! Sa le ia! Nu au decat sa le ia pentru ca oricum nu pot sa le intretina. Cineva spunea ca le revendica sasii… Sa le ia, ca tot nu pot sa plece cu ele!”.
Referitor la motivul pentru care au fost totusi incluse in patrimoniul judetului (care ar fi, dupa unii specialisti, faptul ca si inainte de cel de al II-lea Razboi Mondial aceste monumente ar fi fost administrate de Prefectura Brasov, care s-a transformat ulterior in CJ), Cancescu a replicat: „Eu m-am nascut dupa Razboi! Nu prea stiu cine le administra! Dupa Revolutie, cand a fost infiintat Consiliul Judetean, noi le-am trecut in patrimoniul nostru. Prin lege, muzeele sunt de interes judetean si noi le-am preluat impreuna cu tot patrimoniul istoric. Inclusiv zidurile Brasovului, care pana acum nu au fost revendicate de nimeni, nici macar de catre sasi!”.

„O administrare e altceva decat regimul proprietatii”
In opinia primarului George Scripcaru, situatia din prezent se datoreaza unor acte normative care s-au suprapus si au fost date anapoda: „Nimic nu este perfect. Daca exista greseli se pot rezolva, mai ales ca acum exista Pachetul de legi privind regimul proprietatii. De exemplu, Casa Sfatului a apartinut din totdeauna municipiului. Faptul ca acolo functioneaza Muzeul de Istorie este altceva. O functiune sau o administrare este altceva decat regimul proprietatii. Noi acolo impreuna cu CJ am amenajat un centru de informare turistica. Dar nu poti spune ca un drept de administrare incalca un drept de proprietate”.
Astfel, primarul a sustinut ca daca exista disponibilitate si discernamant aceste chestiuni se pot reglementa. „Noi trebuie, ca oameni responsabili, sa tinem cont de aceste aspecte si sa corelam lucrurile pentru a nu crea alte anomalii”, a adaugat acesta.