Proiectul regionalizarii Companiei Apa isca polemici in randul membrilor CJ Brasov

Ex-presedintele Consiliului de Administratie al regiei de apa, consilierul judetean PD Traian Barbat, sustine ca nu poate accepta maniera de lucru a conducerii CJ, care vrea sa impuna initiativa fara a avea inainte girul tuturor localitatilor pe care vrea sa le implice
Proiectul avansat de conducerea Consiliului Judetean Brasov privind transformarea RA Compania Apa in operator regional a iscat controverse si printre membrii forului deliberativ judetean. Initiativa vizeaza asocierea CJ Brasov cu un numar de 16 localitati, unde serviciile de apa-canal ar urma sa fie gestionate de Compania Apa. Insa, desi doar o parte dintre consiliile locale vizate si-au dat acordul in vederea asocierii, plenului CJ i s-a cerut sa aprobe o hotarare legata de o viitoare colaborare, lucru refuzat de consilieri la ultima sedinta.
Reamintim faptul ca in prezent regia de apa abia poate asigura servicii de o calitate indoielnica locuitorilor municipiului, neavand reglementat bine nici macar cadrul juridic privind facturarea consumului, livrand apa cu impuritati, nerezolvand la timp defectiunile etc. Mai mult, in urma cu circa o saptamana a fost aprobata majorarea tarifului la serviciile de canalizare, in pofida faptului ca la fiecare ploaie orasul si numeroase imobile sunt inundate din cauza sistemului depasit si uzat de canalizare.
„Trebuie ca toti cei implicati
sa fie de acord!”
Din tabara celor care sustin programul se numara consilierul judetean PNL Vasile Ungureanu, care ne-a declarat ca, in conditiile in care se va merge pe structura actuala, exista putine sanse ca problemele locuitorilor din municipiu sa fie rezolvate: „In acest mod nu se pot accesa fonduri europene si nu se pot face investitii de mare anvergura. Sunt foarte multe cereri de finantare venite din partea localitatilor, asa ca oficialii europeni sunt atrasi de cele care raspund nevoilor unui numar mare de beneficiari. Este singura sansa ca proiectul sa fie selectat si sa se acorde bani si pentru proiecte cum ar fi redimensionarea sistemului de canalizare din Brasov”. O pozitie mult apropiata de situatia reala a avut-o consilierul PD Traian Barbat (ex-presedinte al Consiliului de Administratie de la RA Compania Apa), care a afirmat ca scopul dezvoltarii regionale este tocmai acela de a rezolva problemele a cat mai multi cetateni: „Acest demers se incadreaza in ceea ce prevede Cartea Verde a Serviciilor. In acest document se arata clar ca in 2007 in Romania vor ramane 80 de astfel de operatori, iar in 2010, doar 42, pentru fiecare judet in parte”. Cu toate astea, Barbat a precizat ca nu poate fi de acord cu maniera de lucru a conducerii Consiliului Judetean Brasov: „Un astfel de proiect nu poate fi impus de sus in jos, de la nivel national sau judetean. Trebuie ca toti cei implicati, respectiv primarii localitatilor, sa fie de acord cu toate aspectele implicate, pentru ca este vorba si de majorari de tarife si alte cerinte tehnice”. Consilierul UDMR Marko Gabor a precizat ca sustine proiectul pentru ca, in clipa in care va creste numarul de consumatori, preturile vor scadea: „Peste tot in lume se intampla asa ceva”.
„Aspecte pozitive vor exista daca se va merge pe un manageriat extern!”
In ceea ce il priveste, consilierul judetean PSD Nicolae Tucunel ne-a declarat ca se indoieste ca actuala echipa manageriala si mentinerea aceleiasi structuri organizatorice vor produce schimbari in modul de activitate al regiei de apa, fie ca operator local, fie ca operator regional: „Nu cunosc proiectul, dar cred ca aspectele pozitive vor exista daca se va merge pe un manageriat extern sau o coordonare europeana a proiectului”.
O pozitie cu totul distincta fata de colegii sai de plen a adoptat Sebastian Grapa (PSD), care a pledat pentru… privatizarea regiei, „pentru ca s-a demonstrat in tarile occidentale ca aceasta este cheia succesului in domeniu”.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.




