Caz incurcat – Spatiile revendicate de Biserica Evanghelica au apartinut unei grupari fasciste

Pentru ca au fost confiscate de stat dupa razboi, nu pot fi retrocedate dupa Legea 10
Consiliul Judetean Brasov si Biserica Evanghelica de confesiune augsburgica se razboiesc de trei ani in instanta pentru cladirea Muzeului de Arta de pe B-dul Eroilor (fosta str. Ferdinand). Autoritatile judetene spun ca imobilul nu poate fi retrocedat intrucat nu se incadreaza in prevederile legale. Pe de o parte, juristiii Consiliului Judetean spun ca, muzeul nu se incadreaza in prevederile Legii 10, care stabileste regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. In aceasta perioada, titular a fost statul roman. Mai mult, imobilul respectiv a fost cedat cu titlul gratuit catre Grupul Etnic German din Romania, formatiune de orientare fascista, care a fost scoasa in afara legii de Regele Mihai I, dupa capitulare.

Filiala NSDAP
Grupul Etnic German din Romania a luat fiinta si are personalitate juridica din 20 noiembrie 1940, prin Decretul-lege 3884, semnat de conducatorul Statului national legionar roman si presedintele Consiliului de Ministri de la acea vreme, generalul Ion Antonescu. Faptul ca aceasta grupare este de sorginte fascista este prevazuta in art. 3 al Decretului-lege: „Reprezentantul vointii nationale a Grupului Etnic German din Romania este Partidul Muncitoresc National-Socialist German al Grupului Etnic German din Romania (Nationalsocialistische Deutsche Arbeiterpartei – NSDAP) Der Deutschen Volksgruppe in Rumänien. El lucreaza in cadrul Statului National Legionar Roman”.

Biserica cedeaza imobilele organizatiei fasciste
Biserica evanghelica de confesiune augsburgica si Grupul Etnic German din Romania au incheiat, la 11 august 1942, o Conventie generala pentru reglementarea raportului dintre cele doua parti. Potrivit acestui document, ceda o parte din imobile catre aceasta organizatie, pentru a-si putea desfasura activitatea. La Brasov, unul dintre imobile este cel revendicat acum si unde functioneaza Muzeul de istorie si Muzeul de etnografie.
„Dispozitiile acestei conventiuni generale privitor la predarea averii intra in vigoare cu ziua publicarii de catre Stat a Legii care este de asteptat si care va asigura scutirea de impozite proportionale pentru transcrierea dreptului de proprietate pe numele grupului etnic german”, se spune in conventia semnata in 1942.

Grupul Etnic German, scos in afara legii de Mihai I
Dupa 23 august 1944, statul roman a revenit asupra vechii legi, in urma raportului presedintelui Consiliului de Ministri, general de corp de armata adjutant Constantin Sanatescu: „Spre a stabili suveranitatea Statului Roman si egalitatea cetatenilor in fata legii si spre a executa art. 15 al Conventiei de armistitiu, se impune abrogarea Legii 830 si a consecintelor aplicarii ei. Singurul indreptatit a prelua bunurile si drepturile corporatiei desfiintate este Statul Roman”. Trecerea acestor bunuri in proprietatea statului a fost motivata si ca masura de evitare a fraudelor, lovirea de nulitate a instrainarilor si renuntarilor facute ulterior datei de 23 august 1944.
Astfel a fost data Legea 485/8 octombrie 1944, semnat de Mihai I, „Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei”, care trecea in afara legii Grupul Etnic German, iar bunurile mobile si imobile ale acestuia au fost trecute in patrimoniul statului.

Nici comunistii n-au dat castig de cauza Bisericii
Reprezentantii Bisericii Evanghelice au initiat o actiune in instanta, in 24 octombrie 1946, pentru a reintra in posesia imobilului unde functioneaza Muzeul de istorie. La acea data, statul comunist a respins actiunea ca fiind nefondata: „Vazand ca Statul Roman a preluat din 8 octombrie 1944 bunurile Grupului Etnic German, in acest regim este de mentinut si situatia bunurilor in litigiu, cum au fost ele efectiv preluate si cum sunt administrate pana acum”. Mai mult, Biserica a platiti statului si 1000 de lei cheltuieli de judecata.

Lista spatiilor Grupului Etnic German
In 10 noiembrie 1944, „comisarul ajutor” Stefanescu Ioan de la Circa I din Chestura Politiei Brasov a intocmit un proces-verbal cu imobilele unde au functionat unitati ale Grupului Etnic German, dupa cum urmeaza:
„1. Imobilul din curtea Honterus nr. 9 este proprietatea Comunitatii Bisericii Evanghelice, in care a fost instalat organizatia N.S.W. care a plecat in Germania imediat dupa 23 aug. a.c. Parte din mobilierul acestei organizatii a fost lasat Sindicatului Functionarilor Particulari care fucntioneaza in prezent, iar parte au fost ridicate de organizatie.
2. Imobilul din str. Muresenilor 14, este proprietatea Comunitatii Bisericii Evanghelice, fost dormitor al soldatilor germani care au plecat in 23 aug. 1944, de prezent fiind orfelinat. Mobila a fost ridicata de Garnizoana Brasov si parte de armata rusa.
3. Imobilul din str. Diaconu Coresi colt cu str. Macelarilor nr. 7, este proprietatea D-nei Stadler Luiza, fost Biroul Sportiv al Grupului Etnice German care a plecat in 23 aug. a.c., mobila fiind ridicara de armata romana.
4. Imobilul din str. Regina Maria 25 este proprietatea D-nei Scherg Sarlota, fost Tineretul Muzical German, iar de prezent se afla Tineretul Evreesc, mobilierul a fost ridicat de Garnizoana Brasov.
5. Imobilul din str. Regele Ferdinand nr.6, este proprietatea Comunitatii Bisericesti Evanghelice, fost Oficiul Economic al Grupului Etnic German, de prezent se afla Comand. Rusesc, parte din mobila a luat-o armata romana, parte armata rusa. In str. Regele Ferdinand nr. 8 se afla Liceul dr. I. Mesota, iar la nr. 9 Biserica reformata.
6. Imobilul din str. Hirser nr. 10, este proprietatea Bancii Sparkasse. Aici a functionat NSDAP, partidul national-socialist al supusilor germani, mobilierul a fost predat cu inventar Partidului Comunist Brasov, unde functioneaza chiar cinematograful.”